Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Distribuitorii locali se zburlesc la hipermarketuri

Hipermarketurile domina întreaga piata romaneasca. 34 de mari firme autohtone de profil, cu o cifra de afaceri cumulata de 500 milioane de euro, si-au dat mana într-o asociatie profesionala - Asociatia Companiilor de Distributie de Bunuri din Romania (ACDBR). Ele încearca sa recastige terenul în confruntarea cu marile retele straine. Pentru a afla ce doreste aceasta organizatie, am stat de vorba cu noul ei presedinte, Ovidiu Gheorghe. El a preluat sefia ACDBR în ianuarie 2017. Asociatia a fost înfiintata în 2015, dar a avut o activitate discreta spre inexistenta. (Ovidiu Gheorghe s-a facut cunoscut ca director al Patronatului National al Viei si Vinului).

Sarcina noului presedinte nu este usoara. Ea implica o reabilitare, în mentalul colectiv, a notiunii de intermediar în afaceri, imagine distrusa din populism politic în anii ?90.
Pentru a face auzita vocea organizatiei, Ovidiu Gheorghe a organizat, pe 2 noiembrie, o conferinta de presa la care a invitat si partidele parlamentare. Singurul politician de top care a raspuns invitatiei a fost Calin Popescu Tariceanu, care a promis sprijin parlamentar pentru viitoarele initiative legislative ale ACDBR. La prima vedere, unii puteau banui ca organizatia s-a afiliat politic, însa Ovidiu Gheorghe subliniaza ca aceasta este la fel de politizata ca toate celelalte care invita politicieni la întalnirile cu publicul.

ACDBR vrea sa împiedice expansiunea marilor retele comerciale în ceasul al 12-lea, dupa ce companiile straine au acaparat aproape întreaga piata. În prezent, cam 60% din totalul comertului romanesc cu bunuri de larg consum se desfasoara în supermarketuri si hipermarketuri, ponderea în mediul urban fiind de 80%.

Obiectivele ACDBR sunt securitate alimentara pentru consumatori, concurenta loiala între distribuitori si cresterea eficientei activitatilor de distributie de bunuri de larg consum. Aceste tinte implica si modificari legislative. Gheorghe spune ca primul pas este crearea unui statut juridic si economic al "distribuitorului", inexistent în acest moment. Presedintele organizatiei vorbeste cu obstinatie despre "distribuitori" si refuza sa foloseasca cuvintele "comerciant", "negustor", "angrosist" etc. El spune ca doreste sa redefineasca notiunea de distribuitor folosita de OUG nr. 99/2000, tinandu-se cont de caracteristicile acestui concept, care, pe langa activitatea efectiva de comert cu ridicata si/sau cu amanuntul, cuprinde si prestarea de servicii, respectiv depozitare, ambalare, transport, marketing si comercializare. "Nu exista un cod CAEN specific pentru distribuitor si nu exista o definitie corecta a acestei activitati".

Pasul urmator ar fi deschiderea unei noi Masuri PNDR la Capitolul "Comert cu ridicata si amanuntul" în vederea atragerii de fonduri europene. Lipsa unui cadru legislativ a încurajat concurenta neloiala pe piata romaneasca, ajungandu-se la abuz de pozitie dominanta a hipermarketurilor. Faptul a fost sesizat si la nivel european, prin Declaratia 88/2007. Altfel spus, suprafata de vanzare a crescut ametitor în comparatie cu cea de distributie. Acum, ACDBR vrea sa obtina sprijin în Parlament pentru limitarea suprafetelor de vanzare la 400 mp. Structurile de vanzare de peste 200 mp sa fie amplasate de-acum înainte în teritoriul periurban. "Hipermarketurile s-au dezvoltat pe baza nenumaratelor taxe impuse furnizorilor.
O alta problema este definirea corecta a activitatii de cash&carry, care acum difera în doua acte normative, astfel încat operatorii comerciali care practica acest tip de activitate sa perceapa cu adevarat preturi diferite între en gross si en detail.

a consemnat
Marilena Dan

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."