Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Distribuitorii locali se zburlesc la hipermarketuri

Hipermarketurile domina īntreaga piata romaneasca. 34 de mari firme autohtone de profil, cu o cifra de afaceri cumulata de 500 milioane de euro, si-au dat mana īntr-o asociatie profesionala - Asociatia Companiilor de Distributie de Bunuri din Romania (ACDBR). Ele īncearca sa recastige terenul īn confruntarea cu marile retele straine. Pentru a afla ce doreste aceasta organizatie, am stat de vorba cu noul ei presedinte, Ovidiu Gheorghe. El a preluat sefia ACDBR īn ianuarie 2017. Asociatia a fost īnfiintata īn 2015, dar a avut o activitate discreta spre inexistenta. (Ovidiu Gheorghe s-a facut cunoscut ca director al Patronatului National al Viei si Vinului).

Sarcina noului presedinte nu este usoara. Ea implica o reabilitare, īn mentalul colectiv, a notiunii de intermediar īn afaceri, imagine distrusa din populism politic īn anii ?90.
Pentru a face auzita vocea organizatiei, Ovidiu Gheorghe a organizat, pe 2 noiembrie, o conferinta de presa la care a invitat si partidele parlamentare. Singurul politician de top care a raspuns invitatiei a fost Calin Popescu Tariceanu, care a promis sprijin parlamentar pentru viitoarele initiative legislative ale ACDBR. La prima vedere, unii puteau banui ca organizatia s-a afiliat politic, īnsa Ovidiu Gheorghe subliniaza ca aceasta este la fel de politizata ca toate celelalte care invita politicieni la īntalnirile cu publicul.

ACDBR vrea sa īmpiedice expansiunea marilor retele comerciale īn ceasul al 12-lea, dupa ce companiile straine au acaparat aproape īntreaga piata. Īn prezent, cam 60% din totalul comertului romanesc cu bunuri de larg consum se desfasoara īn supermarketuri si hipermarketuri, ponderea īn mediul urban fiind de 80%.

Obiectivele ACDBR sunt securitate alimentara pentru consumatori, concurenta loiala īntre distribuitori si cresterea eficientei activitatilor de distributie de bunuri de larg consum. Aceste tinte implica si modificari legislative. Gheorghe spune ca primul pas este crearea unui statut juridic si economic al "distribuitorului", inexistent īn acest moment. Presedintele organizatiei vorbeste cu obstinatie despre "distribuitori" si refuza sa foloseasca cuvintele "comerciant", "negustor", "angrosist" etc. El spune ca doreste sa redefineasca notiunea de distribuitor folosita de OUG nr. 99/2000, tinandu-se cont de caracteristicile acestui concept, care, pe langa activitatea efectiva de comert cu ridicata si/sau cu amanuntul, cuprinde si prestarea de servicii, respectiv depozitare, ambalare, transport, marketing si comercializare. "Nu exista un cod CAEN specific pentru distribuitor si nu exista o definitie corecta a acestei activitati".

Pasul urmator ar fi deschiderea unei noi Masuri PNDR la Capitolul "Comert cu ridicata si amanuntul" īn vederea atragerii de fonduri europene. Lipsa unui cadru legislativ a īncurajat concurenta neloiala pe piata romaneasca, ajungandu-se la abuz de pozitie dominanta a hipermarketurilor. Faptul a fost sesizat si la nivel european, prin Declaratia 88/2007. Altfel spus, suprafata de vanzare a crescut ametitor īn comparatie cu cea de distributie. Acum, ACDBR vrea sa obtina sprijin īn Parlament pentru limitarea suprafetelor de vanzare la 400 mp. Structurile de vanzare de peste 200 mp sa fie amplasate de-acum īnainte īn teritoriul periurban. "Hipermarketurile s-au dezvoltat pe baza nenumaratelor taxe impuse furnizorilor.
O alta problema este definirea corecta a activitatii de cash&carry, care acum difera īn doua acte normative, astfel īncat operatorii comerciali care practica acest tip de activitate sa perceapa cu adevarat preturi diferite īntre en gross si en detail.

a consemnat
Marilena Dan

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.