Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Cum reducem risipa alimentara?

La Comisia pentru Agricultura din Camera Deputatilor se afla din nou īn discutie Legea risipei alimentare. Subiectul este de interes si la nivelul Comisiei Europene. La noi, se pleaca de la premisa ca, pentru a reduce risipa alimentara, este nevoie de un stimul financiar pentru cei care vor sa doneze alimente.

"Este un subiect foarte atent discutat, se cauta variante, solutii, īn asa fel īncat sa ajungem la niste cifre mai prietenoase. Plecam de la o cifra spectaculoasa: pe planeta se produc alimente pentru 11 miliarde de oameni, dar planeta reuseste sa dirijeze aceste alimente spre a fi consumate doar catre 6 miliarde. Deci 5 miliarde de oameni ar putea manca acest surplus, mai ales ca un miliard de oameni sunt lipsiti de alimente permanente", puncteaza deputatul Valeriu Steriu.
Potrivit datelor detinute de el, aproape 60% din alimentele risipite se pierd la nivelul consumului casnic, īn gospodarie, iar celelalte 40% sunt pierdute īn hoteluri, restaurante, catering si īn marile retele de magazine. "Retailerii au cel mai mic procent pentru ca se gospodaresc mai bine, pentru ca se pot aproviziona atat cat pot vinde. In hoteluri si restaurante un procent destul de important de hrana se risipeste."

Situatia din Romania
Cifrele din Romania sunt similare ca procente cu ceea ce se īntampla īn toata lumea. Mare parte din ce se risipeste ca alimente este ceea ce arunca consumatorul īn fiecare zi din frigider pentru ca a expirat. Se īntampla mai ales īn orase. "In ruralul romanesc īnsa lucrurile se consuma mult mai īntelept. Aici as porni de la faptul ca nu exista aliment care sa expire īn rural, pentru ca daca a expirat perioada optima de consum pentru gospodar, īn mod cert este folosita mai departe īn ferma pentru hrana de animale, fie ca vorbim de porci, de vaci sau caine. Alimentele sunt reciclate si tocmai din acest motiv avem poate cel mai mic procent din Europa pe alimente risipite din mediul rural. Gospodarul roman a īnteles dintotdeauna ca el trebuie sa produca atat cat poate vinde si consuma, croindu-si ferma īn asa fel īncat aceasta sa poata sa preia si surplusul. Fie ca vorbim de produse primare, cum ar fi cerealele, fie ca vorbim de produse transformate īn alimente."

Valeriu Steriu este de parere ca ar trebui cumva definit mai constient ceea ce se poate face īn cazul risipei alimentare. "O orientare a productiei alimentare la nivel mondial īnspre locurile de consum propriu-zise ar fi cu siguranta mult mai benefica pentru societate. Cand vobim de alimente produse si neconsumate nu vorbim doar de ce da pamantul ca rod, vorbim de foarte mult petrol care s-a consumat pentru a creste acel grau, apoi pentru a produce īngrasaminte, pesticide, apoi pentru ambalajele alimentelor, si ne dam seama ca peste 50% din productia de produs agroalimentar vine din alte costuri, alte consumuri, si cu transportul, si cu distributia."
Din punctul sau de vedere, educatia pentru anii urmatori va fi foarte importanta īn a continua formarea consumatorului roman care de doar 20 de ani este obisnuit īntr-o societate de consum.

Stimul financiar pentru cei care doneaza
Astazi, un hipermarket care distruge alimentele expirate nu plateste nici o taxa, īn schimb daca le doneaza pe cele īn curs de expirare trebuie sa plateasca TVA la donatie. Acest lucru ar trebui sa se schimbe.
"Exact asta analizam acum īn proiectul de lege: care ar putea fi motivatiile financiare, īn asa fel īncat sa nu ajungem la situatii absurde īn care donezi un produs alimentar, faci o fapta buna, si platesti TVA si mai ai si alte costuri. Speram ca Ministerul de Finante va agrea varianta sa nu ai de platit TVA īn conditiile īn care nu ai consumat un produs sau nu l-ai vandut. Legea actuala prevede ca odata ce a expirat produsul, ai 0% TVA de plata. Dar as vrea putin mai mult decat atat, as vrea o motivatie financiara pentru cei care se īntalnesc cu o astfel de situatie, asa īncat un produs care e pe cale sa expire sa poata fi valorificat īnainte ca acesta sa expire", adauga deputatul.

Steriu a dat exemplul laptelui UHT, care, dupa cele 6 luni termen de valabilitate, 2-3 luni mai poate fi consumat, cel putin la animale. "Conform Codului fiscal, cu o luna īnainte de a expira, respectivul comerciant ar trebui sa plateasca TVA-ul pentru acest lapte, daca īl doneaza. Cred ca se pot gasi variante care sa permita ca acest cost sa nu mai existe. Acesta este si unul dintre elementele pe care vrem sa īl promovam din ce īn ce mai mult, partea de stimulare financiara. Sper ca Ministerul Finantelor va īntelege ca este nevoie de o motivare prin reduceri de taxe, impozite. Trebuie sa vedem ce este dispus ministerul sa accepte."

Ce sta īn puterea fermierului?
Fermierul nu are prea multe de facut īn combaterea risipei alimentare, pentru ca daca are mai multa marfa el o vinde, fie catre industrie, fie catre cei care preiau marfa, fie ca vorbim de produse proaspete, fie ca vorbim de produse gen cereale. "Mai ieftin, dar o vinde. Cand are o problema de expirare a termenului de valabilitate, o vinde si, de foarte multe ori, o vinde chiar fara sa-si acopere costurile."

a consemnat,
Alina BARDAS

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.