Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Finn Petersen: "2018 va fi un an agricol mai slab?

Seceta îi preocupa pe dealerii de masini si utilaje agricole la fel de tare ca pe fermieri. Deja companiile au asteptari rezervate privind vanzarile din acest an. Finn Petersen, directorul general al Claas Regional Center South East Europe, spune ca din ceea ce se vede acum pe camp, recoltele vor fi mai slabe, ceea ce va afecta vanzarile.

In lumea vanzatorilor de masini agricole, 2017 este pomenit ca un an foarte bun, chiar exceptional. Toata agricultura a mers bine, si asta s-a simtit din plin în vanzarile de masini si utilaje.
Fara o statistica precisa la îndemana, vanzarile de tractoare noi pot fi apreciate la 2.600 de unitati pe an, în crestere spre 3.000. În ceea ce priveste combinele, se vand în jur de 700 de unitati pe an.
Este o vorba, ca într-o serie de cinci ani agricoli, unul sau maximum doi sunt buni sau foarte buni si nu vin unul dupa altul, iar ceilalti trei sunt slabi si succesivi.

2017 a fost, cu siguranta, unul bun si s-a vazut si în vanzarile de masini si utilaje agricole, în vreme ce 2018 se arata a fi unul dintre acei 3 ani mai slabi.

Finn Petersen detaliaza situatia cu foarte multa atentie. "Din datele pe care le am pana în prezent, pot sa va spun ca anul trecut, pe piata romaneasca, s-au vandut minimum 2.600 de tractoare noi, poate chiar spre 3.000, si peste 700 de combine. Într-adevar, a fost un an foarte bun. Insa, 2018 va fi diferit. Nu a mai plouat de mai bine de o luna, iar unde totusi au fost precipitatii, acestea au fost insuficiente cantitativ. Înainte de aceasta erau numeroase baltiri si nu s-a putut trece la semanaturile de primavara. Toate acestea la un loc vor avea ca efect culturi întarziate si slabe cantitativ si chiar calitativ. Din toate aceste motive, estimez ca vom avea un an agricol mai slab, ceea ce ne va afecta si pe noi, dealerii de masini si utilaje agricole. Cat de mult, ramane de vazut, dar cred ca vanzarile de pe aceasta piata vor fi sub cele din 2017. "

Finn Petersen nu este însa un pesimist si spune ca fermierii care chiar au nevoie utilaje noi de la Claas si le vor cumpara, deoarece pot obtine finantari cu dobanzi atractive si rate avantajoase, sau cu dobanzi subventionate prin finantarile cu fonduri europene. "Noi ne gandim deja la ceea ce va fi dupa anul 2020, cand se spune ca fondurile europene pentru agricultura ar putea fi diminuate. Ma astept ca, în acest caz, vanzarile de pe piata de masini si utilaje agricole din Romania sa scada cu 10%, poate chiar 15%, si nu doar pentru ca ar fi mai putini bani pentru achizitia de tractoare si combine, ci pentru ca ar putea fi alocari mai mici pentru agricultura în ansamblu. "

Arpad DOBRE

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 20 din 23 mai 2018

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."