Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Conversia la agricultura biologica in regiunea Franche-Compté din Franta (V)

Rezultate ale agriculturii biologice
Inainte de a analiza unele aspecte ale realizarilor la nivelul anului 2005, privind agricultura biologica din regiunea Franche - Comté, se cuvine sa prezentam cateva date legate de conditiile naturale, sociale si economice.
Din aceste date rezulta o densitate de 69 locuitori pe kmp si 0,65 teren agricol pe locuitor din care 0,27 ha arabil. Incarcarea medie cu animale domestice este de cca 70 UVM/100 ha agricol, din care 93% revine bovinelor, respectiv taurine din rasa locala Montbeliarde, a caror crestere este activitatea principala a agricultorilor. Clima este mai blanda si mai umeda ca la noi. Vegetatia forestiera depaseste 44% si cea a pajistilor naturale se apropie de 26% din tot teritoriul. Pentru furaje, alaturi de cele 420 mii ha pajisti naturale folosite integral, se mai cultiva 89 mii ha pajisti temporare si artificiale, 28 mii ha porumb furajer si 75 mii cereale boabe pentru furaje concentrate, rezultand impreuna 63% din suprafata arabila.

Agricultura regiunii Franche - Comté este puternic marcata si reprezentata de cresterea traditionala a vacilor de lapte si prepararea branzeturilor de foarte buna calitate.
Agricultura biologica in regiunea Franche - Comté la nivelul anului 2002 era practicata in 360 de exploatatii, respectiv 2,8% din totalul care ocupa 3,6% din suprafata agricola utila (SAU), fata de numai 1,9% SAU, in sistemul "bio" al Frantei. In aceste exploatatii, produsul agricol ecologic dominant este laptele de vaca (62%), urmat de carne, cereale, vin, productia caprelor, a oilor, a porcilor, a pasarilor si cateva produse din legumicultura si pomicultura. Pentru cele 7.320 vaci de lapte "bio" erau repartizate 19.357 ha pajisti naturale cu o biodiversitate ridicata, specifica substratului litologic calcaros jurasian. Numarul mediu de vaci intr-o exploatatie extensiva este de 33 capete, aproape toate din rasele Montbeliarde sau Simmental Francez. Acestea au produs in medie 5.000 l lapte pe an, transformat in proportie de peste 60% in branzeturi cu origine controlata (AOC) Comté, Morbier, Mont d'Or, Bleu de Gex, Munster.

Furajarea vacilor este exclusiv pe baza de iarba pe pasune si de fan iarna, cu un minim de adaus de concentrate (cereale si proteaginoase) in ratie, produse pe cat posibil pe arabilul din exploatatia proprie.

Din cele 224 de exploatatii "bio" de vaci de lapte, 59% dintre producatori sunt membri ai unor cooperative traditionale de preparare a branzeturilor, care sunt mai departe maturate (afinate) si comercializate "en gros" de alte intreprinderi specializate; 11% dintre producatori livreaza laptele unor laptarii regionale care produc branzeturi (Emmental, Gruyčre, Brie etc.); 12,5% dintre producatori fac branza, o afineaza si o comercializeaza prin vanzare directa la ferma sau in regiunea invecinata lioneza ori Germania si doar 17,5% dintre producatori livreaza laptele in afara regiunii Franche- Compte, sub forma de produs proaspat (iaurt, lapte etc.).
Intre exploatatiile "bio" si cele conventionale din Jura exista diferente destul de mari sub aspectul productiei de lapte, consumul de concentrate si ale calitatii laptelui (vezi tabelul de mai jos).

Astfel, in fermele "bio" reducerea aportului concentratelor cu 30% diminueaza productia medie de lapte cu peste 800 kg si continutul de grasime si proteine. In medie, creste valoarea laptelui tehnic la procesare cu 12%, ceea ce este foarte important.
Pe filiera laptelui, beneficiile realizate de procesatori, afinatori si comercianti se intorc in buna parte la producatori, care sustin intreg edificiul. Fara aceasta sustinere si alte subventii de la stat si CE, crescatorii de vaci de lapte din zona montana din Jura ar falimenta, avand in vedere conditiile naturale defavorizate fata de zona Normandiei de exemplu. La aceasta se adauga mentinerea cu orice pret a fermelor de vaci pentru conservarea biodiversitatii peisajului montan prin valorificarea pajistilor naturale si impiedicarea reinstalarii padurii din care au provenit. Se apreciaza ca degradarea peisajului pastoral actual ar aduce grave prejudicii economiei in general si turismului in special, care este practicat pe scara larga de o populatie tot mai despartita de mama natura, ca urmare a concentrarii urbane excesive.

Filiera carnii "bio" din regiunea Franche-Compté cuprinde 294 exploatatii din care 224 apartin fermelor de vaci si alte 70 specializate in productia de carne.
In filiera cerealelor functioneaza 208 producatori cu 4.800 hectare de culturi. Din productia totala de cereale, doar 22% se foloseste la panificatie, restul se utilizeaza la furajarea animalelor din fermele "bio". Pe parcursul vizitelor de lucru, am constatat pregatirea profesionala de exceptie a celor care s-au incumetat sa treaca la practicarea agriculturii biologice neconventionale, care este mult mai pretentioasa decat cea conventionala. Nu oricine practica aceasta agricultura care este departe de a fi simpla sau simplista. Daca mai adaugam faptul ca productiile la hectar si pe cap de animal la agricultura "bio" sunt mai scazute cu 20-50% fata de agricultura conventionala, cu o eficienta economica mai redusa, atunci ne explicam de ce in Franta acest gen de agricultura nu s-a dezvoltat conform asteptarilor.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."