Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Se lanseaza Rabla pentru 2011?

Andrei Ostroveanu


Pe siteul Administratiei Fondului pentru Mediu a fost publicat Proiectul Programului de stimulare a innoirii parcului de tractoare si masini agricole autopropulsate. Botezat de toata lumea, Rabla pentru tractoare. Programul, un insucces in anul trecut, vine de data aceasta cu cateva completari. Vor fi ele suficiente ca sa-i stimuleze pe agricultori sa apeleze la banii celor de la Mediu?

Suma propusa pentru finantare este, ca si cea de anul trecut, putin peste 100 milioane lei. 50 milioane lei vor proveni din credite de angajament si 68.582.000 lei din credite bugetare. Prima pentru un tractor casat a ramas la fel, adica 17.000 lei. Fata de anul trecut, apar si cateva modificari interesante. De remarcat ca acum accepta din start persoane fizice si juridice, indiferent de forma.

Rabla are un scop nobil, protectia mai buna a mediului

Derularea Programului prin Administratia Fondului pentru Mediu este justificata de scopul acestuia, anume protectia mediului in interes general. In actul normativ se vorbeste despre “diminuarea efectelor poluarii aerului asupra mediului si sanatatii populatiei, cauzate de emisiile de gaze de esapament de la tractoarele si masinile agricole autopropulsate uzate”. Dar si despre diminuarea efectelor poluarii solului si apei cauzate de scurgerile de substante periculoase de la tractoarele si masinile agricole autopropulsate uzate.
Ca si anul trecut, Rabla accepta orice masina agricola autopropulsata uzata, cu o vechime de cel putin 10 ani de la anul fabricatiei, care contine urmatoarele componente: motorul, transmisia, trenul de rulare, caroseria, sasiul, precum si echipamentele electronice de gestionare a functiilor vehiculului si dispozitivul catalizator, daca acestea au fost prevazute din fabricatie. In categoria aceasta intra foarte bine inclusiv motocositoarele.

Un program numai pentru cei fara fonduri europene nerambursabile

Nu poate primi finantare pe Rabla agricultorul care a obtinut sau este pe cale sa obtina, finantare pentru achizitionarea unuia sau mai multor tractoare si altor masini agricole autopropulsate, noi si second-hand, prin programe finantate din fonduri publice, inclusiv fonduri comunitare.
Pentru a evita incidentul de anul trecut, cand Rabla a fost stopata la notificarea Bruxellesului, anul acesta proiectul prevede clar ca prima de casare se acorda numai “dupa emiterea deciziei Comisiei Europene de autorizare a acordarii ajutorului de stat”.
Autoritatea va incheia un protocol cu APDRP, pentru a se asigura ca prin acordarea primei de casare nu se realizeaza o dubla finantare pentru acelasi beneficiar si aceleasi costuri eligibile.

Se accepta cumulul primelor, dar nu pentru toata lumea

Prima de casare este de cel mult 17.000 lei, dar fara ca aceasta sa depaseasca 40% din pretul de achizitie, fara TVA, al tractorului sau al masinii agricole autopropulsate noi. Prima de casare se scade de catre vanzator din pretul de comercializare al tractorului. Cumparatorul, daca nu are restul de bani, poate apela la credite bancare sau la finantare in baza unui contract de leasing financiar.
Un agricultor poate beneficia de mai multe prime de casare, daca achizitioneaza mai multe tractoare sau masini agricole autopropulsate. Dar, doar in schimbul predarii spre casare a unui numar echivalent de tractoare vechi.
Cumulul primelor de casare se poate face de catre fermierii care s-au asociat in vederea achizitionarii in coproprietate a unui tractor sau a unei alte masini agricole autopropulsate noi. In aceasta situatie, fiecare proprietar beneficiaza de o prima de casare de 17.000 lei. Suma primelor de casare nu trebuie sa depaseasca 40% din pretul de achizitie al utilajului, fara TVA.

Furcile caudine ale validarii vanzatorilor

Si anul acesta Rabla insista sa-i numeasca pe dealerii de masini agricole “producatori”. Sunt acceptati sa vanda pe Rabla toti cei care au ca obiect de activitate productia de utilaje sau comercializarea acestora, conform Clasificarii activitatilor CAEN, clasa 2830 si clasa 4661. Pare simplu la prima vedere. Dar, fiecare firma care vrea sa vanda utilaje pe Rabla trebuie sa depuna un dosar stufos de validare la Mediu.
Acceptarea are loc in urma unei analize efectuate de o comisie special infiintata. Anul trecut, aceasta comisie nu a acceptat pe nici unul dintre marii dealeri de masini si utilaje agricole, dar a validat firme care vindeau unelte de gradinarit. Multe voci din piata agricola se asteapta ca si anul acesta sa fie la fel.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!