Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Indepartarea materialului lemnos, a cioatelor si a pietrelor

Distrugerea arboretelor daunatoare prin taiere sau arboricidare trebuie completata cu fasonarea, clasarea si valorificarea sau indepartarea materialului lemnos rezultat.
Materialul corespunzator va fi utilizat in constructii cu prioritate la cele pastorale din zona, inclusiv la imprejmuirile de tarlalizare sau pentru alte scopuri gospodaresti sau de industrializare. Materialul care nu prezinta valoare economica sau nu poate fi valorificat sub nicio forma, se va arde pe loc, spre a se elibera terenul.
Arderea se face in mod organizat. In acest scop, materialul va fi asezat in gramezi (martoane) de forma paralelipipedica, cu dimensiunile 6 X 2 X 1,5-2 m, asezate in zigzag, cu lungimea pe curba de nivel, la distanta de minimum 20 m una de alta si la cel putin 20-25 m de coroana arborilor de protectie, spre a se evita efectele negative ale focului. Nu se admite asezarea gramezilor peste cioate, arbori sau tufe netaiate.
Materialului destinat arderii i se va da foc numai pe vreme buna, fara vant si sub control competent, spre a se evita incendiile. Data efectuarii acestei operatiuni se comunica in scris, din timp, autoritatilor de resort (organelor silvice, consiliilor populare, politiei). Cenusa rezultata din ardere, dupa stingerea completa a focului, va fi imprastiata total si uniform pe pajiste.

Se va tine seama ca lemnul de rasinoase arde bine si in stare verde, imediat dupa taiere, pe cand cel de foioase, numai in anul urmator. Cioatele ramase dupa exploatarea padurii sau in urma taierii arborilor cu diametru gros, in urma actiunii de defrisare a arboretului daunator, acopera suprafete mari, pe care de fapt ar trebui sa se instaleze ierburile valoroase si impiedica aplicarea mecanizata a lucrarilor de imbunatatire, intretinere si folosire a pajistei.
Scoaterea cioatelor inainte de a putrezi cere eforturi mari, mai ales in cazul cand se face cu unelte manuale - topoare, tarnacoape etc. Operatiunea se usureaza in buna masura prin confectionarea si folosirea unor carlige puternice, cu care se ancoreaza cioata, aplicand apoi principiul parghiilor. Forta necesara tractiunii se poate asigura cu animale - boi, bivoli - ori cu tractoare, de preferinta cele cu senile. Inainte de ancorarea cioatei, se taie de jur imprejur radacinile groase, ce se gasesc la mica adancime, folosind uneltele manuale amintite.

Au fost experimentate si alte metode de distrugere a cioatelor, ca de exemplu explozibilul. Acestea insa cer cheltuieli mari, masuri speciale pentru prevenirea riscurilor si rezultatele sunt mai putin satisfacatoare. Ramane posibilitatea de a se gasi si alte metode pentru efectuarea acestei actiuni.
Lemnul rezultat din scoaterea cioatelor se depoziteaza in martoane, ca si cel de la defrisari si se poate folosi ca material de foc la stane, cabane, etc. sau se arde pe loc, cu respectarea regulilor amintite mai sus.

Strangerea pietrelor mobile si a celor semiingropate, fragmente de marmi diferite din roca mama, este o operatiune legata de necesitatea recuperarii suprafetelor sustrase de la productie si care impiedica buna exploatare a pajistei.
Adunarea lor se face manual, folosind targi sau roabe, pentru transportul lor, in vederea asezarii pe firul ravenelor si ogaselor deschise sau sub forma de stive regulate pe portiuni de pajisti erodate, orientate cu lungimea pe curba de nivel, sau se asaza ca gard de delimitare a tarlalelor de pasunat.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.