Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Imprastierea musuroaielor intelenite

Pe pajistile montane neingrijite si exploatate extensiv se gasesc adeseori musuroaie intelenite, de marimi si densitati variate.

Originea lor este diferita. Unele s-au format in jurul cioatelor ramase de la arborii taiati sau doborati de vant, in jurul carora se instaleaza si cresc diferite ierburi, buruieni si tufe lemnoase. Cu timpul, se strang tot felul de resturi organice si pamant. In unele cazuri, pe ele se instaleaza colonii de furnici care, de asemenea, transporta diferite resturi organice din jur.
Cu trecerea anilor, materia organica se descompune, odata cu solidificarea, incepand sa se instaleze buruieni si tufisuri, muschi sau licheni etc.

Pe terenurile mai joase, cu soluri profunde si bogate in humus, apar in numar mare cartitele, care scot musuroaie de dimensiuni mari si care, daca nu sunt imprastiate cand sunt proaspete, se intelenesc, instalandu-se pe ele o vegetatie ierboasa, in general nevaloroasa.

Pietrele semiingropate se acopera in decursul anilor de praf purtat de vant si animale, peste care se instaleaza licheni si muschi, apoi buruieni, ridicandu-se musuroaie mari.
O alta origine a musuroaielor este cea vegetala. Vetrele mai mari de teposica (Nardus stricta) si cele de tarsa (Deschampsia caespitosa), ai caror lastari sunt pasunati de animale numai pe margini si in faza foarte tanara, in decursul anilor acumuleaza multe resturi organice.

Cu praful adus de vanturi si datorita faptului ca animalele, indeosebi oile, calca numai in jurul vetrelor formate, acestea se ridica mereu in inaltime si apar sub forma de musuroaie intelenite.
Pe pajistile cu densitate mare de musuroaie, indiferent de originea lor, ierburile valoroase sunt impiedicate de a se instala si a creste.
In perioadele ploioase, materia organica din musuroaie absoarbe si retine cantitati mari de apa, marindu-si considerabil volumul. Prin aceasta se ingreuneaza mult circulatia animalelor, iar productia de iarba este neinsemnata.
Oricare ar fi originea si densitatea musuroaielor intelenite, este absolut necesar ca ele sa fie distruse si imprastiate. Operatiunea nu este greu de executat.
Pe suprafete restranse, cu densitate mica a musuroaielor, lucrarea se poate efectua manual, cu sapele, sapoaiele si greblele.

Pe suprafete mai intinse, unde musuroaiele au o densitate mare, lucrarea se executa mecanizat, cu ajutorul gealaului sau a rindelei tractate de animale, cu masina de curatat pasuni ori rindele de greutate mai mare (confectionate in ateliere, din bare de cale ferata, intre care se fixeaza cutite pe trei niveluri) actionate cu tractorul.
Cu si mai mare succes pot fi folosite nivelatorul, grederul sau, mai ales, lama de buldozer. Dupa executarea lucrarii de distrugere si imprastiere a musuroaielor, indiferent de metoda si uneltele folosite, este necesara graparea puternica a pajistei. Aceasta operatiune asigura o imprastiere mai uniforma a pamantului dislocat si strangerea tuturor resturilor organice rezultate.

Atentie permanenta trebuie sa fie acordata imprastierii musuroaielor proaspete, pe masura ce apar, ca lucrarea de intretinere primavara si dupa fiecare ciclu de pasunat. De asemenea, acolo unde se ivesc cazuri, se astupa gropile si santurile ce apar ca urmare a scoaterii cioatelor si pietrelor, doborarii de vant a arborilor de protectie etc., toate acestea generand formarea de musuroaie intelenite.

Lucrarea de distrugere si imprastiere de musuroaie intelenite se va completa, in masura nevoilor, cu suprainsamantare cu ierburi perene.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.