Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Imprastierea musuroaielor intelenite

Pe pajistile montane neingrijite si exploatate extensiv se gasesc adeseori musuroaie intelenite, de marimi si densitati variate.

Originea lor este diferita. Unele s-au format in jurul cioatelor ramase de la arborii taiati sau doborati de vant, in jurul carora se instaleaza si cresc diferite ierburi, buruieni si tufe lemnoase. Cu timpul, se strang tot felul de resturi organice si pamant. In unele cazuri, pe ele se instaleaza colonii de furnici care, de asemenea, transporta diferite resturi organice din jur.
Cu trecerea anilor, materia organica se descompune, odata cu solidificarea, incepand sa se instaleze buruieni si tufisuri, muschi sau licheni etc.

Pe terenurile mai joase, cu soluri profunde si bogate in humus, apar in numar mare cartitele, care scot musuroaie de dimensiuni mari si care, daca nu sunt imprastiate cand sunt proaspete, se intelenesc, instalandu-se pe ele o vegetatie ierboasa, in general nevaloroasa.

Pietrele semiingropate se acopera in decursul anilor de praf purtat de vant si animale, peste care se instaleaza licheni si muschi, apoi buruieni, ridicandu-se musuroaie mari.
O alta origine a musuroaielor este cea vegetala. Vetrele mai mari de teposica (Nardus stricta) si cele de tarsa (Deschampsia caespitosa), ai caror lastari sunt pasunati de animale numai pe margini si in faza foarte tanara, in decursul anilor acumuleaza multe resturi organice.

Cu praful adus de vanturi si datorita faptului ca animalele, indeosebi oile, calca numai in jurul vetrelor formate, acestea se ridica mereu in inaltime si apar sub forma de musuroaie intelenite.
Pe pajistile cu densitate mare de musuroaie, indiferent de originea lor, ierburile valoroase sunt impiedicate de a se instala si a creste.
In perioadele ploioase, materia organica din musuroaie absoarbe si retine cantitati mari de apa, marindu-si considerabil volumul. Prin aceasta se ingreuneaza mult circulatia animalelor, iar productia de iarba este neinsemnata.
Oricare ar fi originea si densitatea musuroaielor intelenite, este absolut necesar ca ele sa fie distruse si imprastiate. Operatiunea nu este greu de executat.
Pe suprafete restranse, cu densitate mica a musuroaielor, lucrarea se poate efectua manual, cu sapele, sapoaiele si greblele.

Pe suprafete mai intinse, unde musuroaiele au o densitate mare, lucrarea se executa mecanizat, cu ajutorul gealaului sau a rindelei tractate de animale, cu masina de curatat pasuni ori rindele de greutate mai mare (confectionate in ateliere, din bare de cale ferata, intre care se fixeaza cutite pe trei niveluri) actionate cu tractorul.
Cu si mai mare succes pot fi folosite nivelatorul, grederul sau, mai ales, lama de buldozer. Dupa executarea lucrarii de distrugere si imprastiere a musuroaielor, indiferent de metoda si uneltele folosite, este necesara graparea puternica a pajistei. Aceasta operatiune asigura o imprastiere mai uniforma a pamantului dislocat si strangerea tuturor resturilor organice rezultate.

Atentie permanenta trebuie sa fie acordata imprastierii musuroaielor proaspete, pe masura ce apar, ca lucrarea de intretinere primavara si dupa fiecare ciclu de pasunat. De asemenea, acolo unde se ivesc cazuri, se astupa gropile si santurile ce apar ca urmare a scoaterii cioatelor si pietrelor, doborarii de vant a arborilor de protectie etc., toate acestea generand formarea de musuroaie intelenite.

Lucrarea de distrugere si imprastiere de musuroaie intelenite se va completa, in masura nevoilor, cu suprainsamantare cu ierburi perene.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."