Ridicarea capacitatii de productie a pajistilor, cresterea suprafetelor utilizabile si folosirea rationala a lor constituie o problema de mare insemnatate in complexul de masuri pentru cresterea mai economica a animalelor.
Utilizarea mai completa a suprafetelor de pajisti, aplicarea masurilor de imbunatatire si buna gospodarire nu se pot face fara o cunoastere amanuntita a fondului pastoral de care este conditionata intocmirea planurilor anuale de exploatare si a planurilor de perspectiva.
Cunoasterea pajistilor si a suprafetelor productive de care se dispune se face prin lucrari de inventariere a fondului si de cartare a vegetatiei pajistilor, forma de cunoastere cea mai corespunzatoare si mai completa in etapa actuala.
Inventarierea si cartarea sunt lucrari de studiu, dar in acelasi timp si lucrari de cea mai mare importanta practica ce conduce la abordarea in mod stiintific a problemei productivitatii pajistilor.
Inventarierea pajistilor
Lucrarile de inventariere a pajistilor trebuie facute pe fiecare judet cu oameni pregatiti in aceasta directie. Lucrarile trebuie sa se execute in etape, intr-un mod simplu, cu date absolut necesare si care sa foloseasca imediat practici, stabilind o situatie clara a intregului fond pastoral si elemente suficiente pentru programarea productiei.
In zona montana, inventarierea se va face pe unitati geografice sau masive muntoase, indiferent de apartenenta terenului in aceste zone, neputandu-se grupa pajistile dupa criterii administrative, dar bineinteles ca se tine seama de limitele administrative ale fiecarei comune din cadrul aceluiasi judet. Masivul muntos va fi bine individualizat, de obicei delimitat de vai si ape si va fi considerat ca o mare unitate pastorala montana sub denumirea de "corp de pajiste", pastrand aceasta denumire ce este incetatenita in multe parti ale tarii, denumirea corpului fiind cea a masivului sau a unitatii geografice respective. Se va putea individualiza astfel: corpul de pajisti Crint din Muntii Cibinului, corpul de pajisti Vladeasa din Muntii Apuseni, corpul de pajisti Baleia din Muntii Retezat etc.
O subdiviziune a corpului de pajisti, astazi binecunoscuta, este trupul de pajiste, delimitat atat dupa folosinta cat si dupa apartenenta teritorial-administrativa, fiind bine individualizat si cu o denumire proprie, de exemplu trupul de pasune Cracu, trupul de fanete Fata Zlotinei etc., adoptandu-se denumirea data pentru acel teritoriu, de catre localnici.
Trupul de pajiste este unitatea pastorala pe care se grefeaza tot inventarul si este unitatea de lucru in praticultura. Fisa de inventar a trupului de pajiste ce se preconizeaza este cea prezentata mai jos.
La intocmirea lucrarilor de inventariere se valorifica unele date deja existente, insa multe urmeaza sa fie determinate si stabilite in timpul actiunii. Suprafata trupului de pajiste inventariat se stabileste pe baza documentelor existente ca: registru cadastral, carte funciara, amenajamente silvo-pastorale si fise de inventar mai vechi. Daca dupa aceste inscrisuri nu se poate determina suprafata trupului de pajiste, atunci urmeaza sa se faca masuratoarea.
La stabilirea suprafetei trebuie sa se tina seama de eventualele miscari ce au avut loc, privind inglobari si scoateri din fondul forestier si schimburi de terenuri pe baza de acte normative, precum si eventualele scoateri din circuitul agricol pentru alte folosinte.
O conditie esentiala in cadrul lucrarilor de inventariere este sa se determine suprafetele pe categorii de folosinta, cat mai exact posibil.
Etajul de vegetatie este usor de determinat, el facandu-se pe baza criteriilor aratate la descrierea conditiilor de vegetatie. Daca un tip de pajiste este situat in mai multe etaje de vegetatie, se vor stabili suprafetele existente in fiecare etaj.
Apartenenta poate fi a unui singur proprietar sau a mai multor, in fise inscriindu-se: rezerva de stat, consiliul comunal, orasenesc sau municipal, proprietate particulara si altele.
Datele despre sol vor fi preluate de la laboratoarele judetene de pedologie si agrochimie sau se vor determina acolo unde eventual nu exista inca. Se va stabili, de asemenea si starea telinei.
Toate datele cu privire la vegetatia ierboasa se vor determina prin cercetarea pe itinerariu a trupului de pajiste, folosind si descrieri si cercetari floristice deja facute, dar care vor trebui revazute, intrucat, in timp, sub influenta unor factori, este posibil sa se fi produs schimbari.
Productia de masa verde sau de fan se determina prin metoda cosirilor repetate si cantarirea probelor, aplicand coeficientul de folosire in cazul pasunatului, iar capacitatea de pasunat se stabileste prin impartirea productiei totale consumabila de iarba a trupului respectiv din intregul sezon de pasunat la ratia de masa verde necesara pe cap de animal pe intreg sezonul la specia respectiva.
In ultima parte a fisei se inventariaza constructiile si amenajarile pastorale aflate la data inventarierii pe acel trup de pajiste.
