Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Argumentele pesimismului

Subiectele publice ce vor fi tocate o buna bucata de vreme vor fi cele care decurg din modificarile aduse la Constitutie. Am ramas surprins constatand ca deja chestiunile in legatura cu nivelul de trai, directia difuza a evolutiei politico-economice a tarii sunt tot mai stinghere in dezbaterile publice. Marea masa electorala, neavand perceptia unor preocupari serioase din partea actualei clase politice, nu mai pare nici ea foarte interesata. Nici macar E-coli, care a creat atata vanzoleala pe piata occidentala a legumelor, nu a reusit sa se impuna. In Romania nu sunt afectati direct micii producatori agricoli. Cei cativa investitori care au pornit investitii serioase in productia de legume in spatii protejate vor fi daramati. Pierderile lor se ridica la peste 12 mil. euro. Deconturile pe care le cere CE sunt dificil de demonstrat. Asta si datorita credibilitatii scazute pe care autoritatile romane o au in relatia cu cele europene. La noi mai intotdeauna la primul control UE se dovedeste ca am masluit cifrele sau pur si simplu ca evaluarile s-au facut pe criterii... politice! Despagubirile (fara a evalua efectul intarzierii platilor) acopera intre 41 si 67% din pretul mediu european din iunie, calculat ptr. perioada 2007-2010. Statul roman nu are nici politici de compensare a producatorilor pentru astfel de situatii si nici resurse nu sunt. Bine ca imediat s-a gasit leacul prin Franta, de nu mai stii daca au creat leacul mai intai si apoi goanga (bacteria E-coli) sau invers.

Dar sa revenim la modificarea Constitutiei. Una din temele energofage (politic) este cea privind reorganizarea administrativ-teritoriala. Evolutia istorica a formelor de organizare administrativ-teritoriala a Romaniei sunt: 1938, Romania Mare era organizata in 71 judete, 429 pasi, 179 orase, comune si sate; 1952, Republica Populara Romana avea 16 regiuni, un oras republican, 198 raioane, 171 orase, comune si sate; 1968, Legea, (modificata prin Decret 15/1981, Decret Lege 38/1990 si prin Legea 24/1996) deseneaza 41 judete si un oras (Bucuresti) asimilat judetului, 320 orase (103 municipii), comune si sate. Puterea postrevolutionara nu a dorit sa abordeze subiectul reorganizarii administrativ-teritoriale pe fond, datorita unor elemente de disconfort pentru care nu aveau certitudinea ca le pot controla: riscul scaparii de sub control politic a noilor structuri, cresterea autonomiei administratiilor locale, probleme de separatism etnic etc.

In 1990 ia fiinta Liga judetelor abuziv desfiintate, de a carei activitate s-au folosit atat puterea de stanga cat si partidele istorice, fara a avea nici unii capacitatea de intelegere a necesitatii pregatirii tarii, din punct de vedere administrativ, pentru etapele viitoare. Daca Romania nu avea o linie clar definita de evolutie politico-economica, nu putea avea nicio gandire privind dezvoltarea administrativ teritoriala. Actualele judete, intesate de structuri administrative si politice sunt un focar de coruptie, un inhibator al dezvoltarii. Administratiile judetene nu vor sustine niciodata proiecte mari care nu pot fi controlate de micii sau marii moguli locali. Chiar daca banii europeni se pierd! Cheltuielile publice cu aceste structuri nenecesare sunt enorme. Basescu a prezentat un proiect cu opt mari regiuni de dezvoltare (viitoarele judete). Fundamentarea acestei idei mi se pare suficient de serioasa. Faptul ca Programul Operational Regional (POR) merge cu frana de mana trasa, poate justifica din plin aspectul economic al reorganizarii. POR ptr. perioada 2007-2013 dispune de fonduri structurale (FEDR) de 3,726 miliarde euro (2,026 miliarde euro ptr. 2011-2013) din surse europene, la care se adauga contributia nationala de 657,561 milioane euro. Un porcoi de bani care, dupa toate estimarile, vor ramane necheltuiti.

Opozitia, din pacate, nu a avut capacitatea, inteligenta sau curajul sa preia initiativa politica. A fost mai mult o grupare reactiva, o grupare carcotasa care a criticat (uneori justificat), fara a oferi insa alternative, orice a venit din partea Presedintelui (singura autoritate care a lansat proiecte, programe si uneori solutii). In timp ce unii propun si altii critica, UDMR-ul a reusit sa treaca la Senat, prin aprobare tacita, un proiect prin care sunt constituite 16 regiuni si 5 macroregiuni de dezvoltare. Evident, una dintre regiuni concentreaza tot tinutul unguresc (Harghita, Covasna, Mures).

Argumentul optimistului este ca s-au mai vazut tari mici: Vaticanu?, Monaco, Luxemburg, iar al pesimistului: da' ce, alea-s tari?



Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!