Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Prima editie a AgriPlanta a fost un succes

Pret de trei zile, la Fundulea, s-a desfasurat prima editie AgriPlanta. Un eveniment reusit, semnat DLG InterMarketing.

Compania are experienta in domeniu, fiind organzatoarea unora dintre cele mai mari targuri agricole din lume. Cel mai important de mentionat este Agritechnica, care se desfasoara din doi in doi ani la Hanovra. Tot ei organizeaza Agraria la Cluj Napoca.
Cu o promovare consistenta, si bine sustinuta de ideea ca va fi o expozitie cu un concept nou, AgriPlanta a atras 5.500 de vizitatori. Ceea ce o plaseaza de la inceput in randul evenimentelor de succes. Modelul importat de Corina Mares, reprezentanta DLG, este unul perfectionat in Germania de 20 de ani.

Desfasurata generos, pe aproape 20 de hectare, a fost cea mai mare expozitie in aer liber organizata in Romania. Si a adus impreuna dealerii de utilaje agricole cu producatorii de input-uri. Ultimii sunt rar sunt vazuti intr-o expozitie, ei preferand prezentarile proprii in campuri demonstrative. Este modul lor de a-si convinge clientii de calitatea produselor.
Pentru a-i atrage, pe un spatiu generos, in mijlocul targului, au fost infiintate cateva zeci de loturi. Fiecare firma a plantat acolo cei mai performanti hibrizi. Alaturi, pe loturi martor, culturi de buruieni au fost lasate sa se dezvolte, pentru a arata eficienta substantelor de combatere.

De la prima editie, AgriPlanta a atras toate numele mari dintre producatorii de inputuri. Ii amintesc aici pe BASF, Cheminova, Ciproma, DuPont, KWS, Limagrain, Maisadour Semences, NuFarm, Pioneer Hi Bred, Probstdorfer Saatzucht, Procera, Quality Crops, Saaten Union. Nume grele, care dau masura seriozitatii expozitiei.

De jur imprejurul loturilor demonstrative, au fost standuri de masini si utilaje. De remarcat lipsa unor nume mari, ca Agrocomert Holding, IPSO Agricultura, NHR Agropartners, VA Intertrading si altii. De inteles, avand in vedere ca AgriPlanta a fost organizata la 3 zile dupa o alta mare expozitie dedicata masinilor agricole, RomAgroTec.

Au venit insa: Agri Alianta, dealeri de tractoare Kubota; Biso Romania, cu utilaje New Holland; Farm Tech, cu incarcatoarele frontale Schaeffer Lader si remorci Strautmann; General Leasing cu combine Laverda, tractoare McCormick, utilaje Kverneland si Agrifac; Lemken; MAP - Masini Agricole Performante cu Same Deutz Fahr; Maschio Gaspardo; Mewi, cu tractoare Valtra si Fendt; Munax; MYO-O cu combinele Dropia si Gloria, dar si tractoarele coreene LS; Power Farming, dealeri de Massey Ferguson; Tadis Agro si Agroexpert Capital, dealeri de Case iH; si altii pe care nu ii mai amintesc.
Standurile generoase, pline de utilaje, au facut targul sa capete un puternic accent de expozitie dedicata masinilor agricole.

Corina Mares s-a straduit ca cele trei zile sa fie unele dinamice pentru vizitatori si pentru expozanti. A alcatuit un program care a cuprins muzica populara, demonstratii in camp cu zeci de utilaje, concursuri de indemnare pentru tractoristi, traseu cu obstacole pentru spreyere si o multime de alte lucruri interesante. Avand trei zile de vreme frumoasa, targul chiar merita o vizita de cateva ore.

Andrei OSTROVEANU



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."