Teodor MARUSCA,
director general al ICD Pajisti - Brasov

Economia pastorala socialista
Dupa cel de al 2-lea razboi mondial si inceputul socializarii agriculturii au fost emise cateva decrete si Legea nr. 8 din 1971 privind administrarea, organizarea si exploatarea pajistilor in noile conditii ale agriculturii colectivizate si de stat.
In aceasta ultima lege au fost prevazute modul de administrare si obligatiile detinatorilor de pajisti si a celor ce le folosesc.

Pe baza acestei legi s-au infiintat intreprinderi judetene de pajisti ca unitati specializate in executia lucrarilor de imbunatatire si exploatare rationala a pajistilor, producerea semintelor de ierburi perene etc.

Cu toate acestea, o buna parte din izlazurile comunale, constituite conform legislatiilor precedente, au fost transformate in terenuri arabile, in procesul extinderii cu orice pret a culturilor cerealiere in detrimentul celor furajere, cu consecintele cunoscute.
Animalele din gospodariile individuale au fost concentrate in ferme zootehnice, la marginea localitatilor, unele dintre acestea in special vacile de lapte fiind intretinute permanent in stabulatie.

Prin extinderea mecanizarii agriculturii, animalele de munca s-au redus considerabil ca numar si importanta, carul cu boi si caruta trasa de cai au devenit o raritate in peisajul agricol.
In acest context, multe din izlazurile comunale de odinioara au fost desfiintate sau neglijate in marea lor majoritate.

Pe ansamblu, pajistile permanente au fost bine intretinute, alocandu-se fonduri importante pentru investitii, pe baza de proiecte de executie si intretinere. Lucrarile in teritoriu la nivel judetean au fost efectuate de catre Intreprinderile de Imbunatatire si Exploatare a Pajistilor (IIEP) si erau controlate de Directia de baza furajera din Ministerul Agriculturii, de Directiile Agricole judetene si alte organisme economico-financiare. In paralel pentru sectorul de stat exista o Directie de baza furajera in Departamentul agriculturii de stat, care indruma si controla lucrarile de proiectare, imbunatatire si folosire rationala a pajistilor.

Au stat marturie la realizarile din domeniu, pajistile model de la Rasnov - BV, Crint - SB, Daia Albesti - MS si multe altele, care sunt in prezent in paragina.

In cadrul IIEP judetene specializate existau ferme de productie care efectuau lucrari de defrisare a vegetatiei lemnoase, combaterea eroziunii, desecari si drenaje, amendari, reinsamantari, suprainsamantari, fertilizari, tarlalizari, alimentatii cu apa, constructii de adaposturi, producerea de seminte de graminee si leguminoase perene si multe alte actiuni. La fel, Intreprinderile Agricole de Stat (IAS) executau pe terenurile proprii lucrari asemanatoare cu cele din fermele IIEP judetene. Pentru unele lucrari mai ample se facea apel la Intreprinderile de Executie a Lucrarilor de Imbunatatiri si Funciare (IELIF) din judetele respective.
Intreaga cantitate de seminte de ierburi perene era procesata centralizat la Bod si apoi la Rasnov, in judetul Brasov. In primavara anului 1990 existau in stoc 6.000 tone de samanta in sectorul cooperatist si 2.000 tone samanta in sectorul de stat pentru reinsamantarea si suprainsamantarea pajistilor, toate din soiuri de graminee si leguminoase autohtone, foarte bine adaptate la conditiile noastre de clima si sol.
Fermierii din cadrul IIEP si cei din cadrul IAS, cu suprafete mai mari de pajisti, erau anual instruiti in diferite centre, cum a fost Crevedia - IF si Baneasa - Bucuresti.

De asemenea, pentru proiectele de imbunatatire a pajistilor exista obligativitatea ca dozele de fertilizare cu ingrasaminte chimice si retetele de amestecuri pentru pajisti semanate sa fie avizate de specialisti din institutii de cercetare din domeniu, respectiv Statiunea Centrala de Cercetare pentru Cultura Pajistilor (SCCP) Magurele Brasov (1970-1981), care s-a transformat in Institut de Cercetare si Productie pentru Cultura Pajistilor Brasov, cu 4 statiuni de profil: Jucu - CJ, Pitesti - AG, Timisoara si Vaslui.
In urma acestor masuri de imbunatatire si folosire rationala a pajistilor din sectorul socialist cooperatist si de stat, dupa doua decenii (1971 - 1990) de functionare a IIEP, productia si calitatea acestui mod de folosinta s-a mentinut si a crescut continuu pana la inceputul tranzitiei la economia de piata.