Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Demonstratie cu utilaje Biso la Agrofam Holding

Saptamana trecuta, in finalul lunii octombrie, cand companiile de masini agricole deja nu isi mai fac planuri pentru prezentari tehnice in camp, firma Romcontract, din grupul Biso Schrattenecker, organiza o intalnire si demonstratii tehnice pentru fermierii din Ialomita.

Prezentarea utilajelor s-a facut pe un teren al fermei Agrofam Holding din Fetesti, in Insula Balta Ialomitei. E si normal daca ne gandim ca Agrofam si proprietarul ei, Stefan Poienaru, sunt poate cel mai important client al Biso Romania.
Evenimentul, amanat odata din cauza ploii, a fost blagoslovit de data aceasta de vreme frumoasa si un soare cald indulcea dimineata rece de octombrie. Rapid, s-au adunat aproximativ 50 de fermieri din imprejurimi, clienti si potentiali clienti ai Biso. Printre ei erau, pentru a raspunde la intrebari, si oamenii din staff-ul Romcontract de la service si vanzari.
Aproape toate utilajele prezentate au fost alese din dotarea tehnica a Agrofam. Si au avut ce arata: tractoare New Holland de la 100 la peste 400 CP, combine mari si utilaje de prelucrare a solului si de insamantat pe masura.

Biso Romania va deschide mai multe filiale in tara
Constienti ca fermierii nu pot fi sedusi si transformati in clienti numai cu o buna oferta tehnica, ci si printr-o prezenta constanta in teritoriu, compania doreste sa deschida in 2011 un evantai de filiale care sa acopere zonele puternic cerealiere din sud si sud-est.
Astfel, Romcontract lucreaza intens in primul rand pentru terminarea modernului show-room de la Drajna, vizibil cel mai mare din zona agriculturii. Pe langa acesta, care ar trebui sa fie gata prin februarie, staff-ul firmei se gandeste sa deschida, anul viitor, filiale la Arges, Buzau, Constanta, Craiova, Piatra Neamt, Roman, Rosiori si Tulcea.

De altfel, la Drajna deja au primit unda verde de functionare doua departamente, cel de service si cel de piese de schimb. Considerate vitale pentru a sustine vanzarile de utilaje agricole, “din pacate sunt departamente pe care fermierii le viziteaza numai cand au nevoie de o piesa sau de reparatii”, explica Valeriu Luca, directorul tehnic al Romcontract.

Utilaje BISO in tandem cu masinile New Holland
Chiar daca nu are titlul de importator, Romcontract propune in general utilajele sale in tandem cu masini New Holland si Case IH. La demonstratia din insula Balta Ialomitei utilajele de prelucrare si hederele Biso au fost montate pe tractoare si combine New Holland, din dotarea cu masini a Agrofam.

Primul echipament prezentat a fost o semanatoare Great Plains pentru prasitoare. “Este un model nou, care a castigat rapid o piata buna in America,” o descrie Razvan Petcu, din departamentul de vanzari al firmei. Masina are distributie pneumatica, fertilizare lichida si ajunge la o productivitate de 40 de hectare pe zi.
Alaturi, un tractor T8050, de 325 CP, avea legat un plug Biso cu 7 trupite. Interesant modelul propus, care avea cormane fasii. “Este un plug cu cadru dublu, ceea ce ii confera un atu din punt de vedere al rezistentei,” explica Petcu. Pretul propus pentru plug este de 34.000 de euro fara TVA. Dar, asa cum se obisnuieste in piata masinilor agricole, fermierii pot incheia si contracte cu factura externa, ceea ce-i exonereaza de plata taxei.

Intr-un colt fusese expusa si o remorca agricola Biso. “Este o remorca robusta, cu 3 axe. Poate avea intre 25m3 si 35 m3. Este singura remorca agricola care are cilindru de ridicare in fata. Are propria ei instalatie hidraulica, actionata de la priza de putere a tractorului. Este un avantaj faptul ca, pentru ridicare, nu mai trebuie sa ia ulei de la tractor. De altfel, este o caracteristica a echipamentelor construite de Biso, sa nu foloseasca prea mult hidraulica masinii”.

Au mai atras atentia fermierilor cu un combinator, care face 7 operatii diferite de pregatire a solului. “Este usor de folosit dupa un plug sau dupa primul disc. La final se obtine un teren bine nivelat, fara bolovani.”

Iar cel mai spectaculos utilaj de prelucrare a solului a fost pastrat pentru finalul prezentarii, un disc Biso Fieldboss cu latimea de 7 metri. “Acesta merge in tandem cu un tractor New Holland T9030 de 385 CP, care poate dezvolta pana la 430 CP. Fieldboss este singurul disc cu punte pe fata, ceea ce il face sa copieze perfect terenul”, explica Petcu. “Discurile sunt mari, de 72 cm, ceea ce-l recomanda pentru folosirea direct in miriste, la o adancime de lucru de 25-27 cm. Grosimea discurilor este de 8 mm, ceea ce le confera o rezistenta de 5-6 ani.”
Nu putea sa lipseasca de la demonstratia tehnica masina autopropulsata de erbicidat Miller, un produs american ca si semanatorile Great Plains. Cu un bazin de 6.000 de litri si rampa de 36 metri latime de lucru, teoretic poate ajunge la o productivitate de 700 de hectare pe zi. Este vorba de un calcul ideal, fara pauze, reumpleri si intoarceri la capatul brazdei.

Hedere construite pentru productivitati vizibil mai mari
Dupa prezentarea utilajelor de prelucrare, fermierii au trecut la partea de hedere. Produse de Biso, ele vin ca o alta optiune in locul hederului standard al combinei.

Hederul pentru paioase VX 750, cu latime de lucru de 7,5 metri, are placa pentru cutite extensibila in fata, cu pana la 70 cm, iar pe laterala sunt deja montate cutitele verticale pentru rapita. O noutate este melcul, construit din inox, foarte rezistent si cu reglaje pe inaltime. “Este un avantaj la cultura de rapita, care ajunge si la 180 cm,” explica Razvan Petcu. “Un alt atu al acestui heder este unghiul de recoltare. Daca altele au varful putin ridicat, Biso VX merge perfect paralel cu solul. Ceea ce-l face excelent pentru cultura de soia si pentru culturile culcate de vant. Aceste hedere sunt mai scumpe decat cele normale, dar se amortizeaza repede. Testele noastre arata o crestere a productivitatii cu 200-250 kg de rapita la hectar. De exemplu, la 200 ha de rapita inseamna aproximativ 40 de tone in plus.”
Langa hederul de paioase au fost prezentate si cele de porumb si floarea-soarelui. Cel de floarea-soarelui, Sun Power, a fost conceput special pentru aceasta cultura. Chiar daca la fel de bine poate fi adaptat si cel de porumb la recoltatul de floare, hederul construit special are o productivitate mai buna. Biso construieste 3 modele, pe 6 randuri, cu un pret aproximativ de 20.000 euro, pe 8 randuri, la 32.000 euro si pe 12 randuri, de 42.000 euro.

Hederul pentru porumb, Corn Power, este disponibil in varianta de 6 metri (36.000 euro) si de 8 metri (42.000 euro). Desigur, acestea vin insotite si de echipamentul pentru recoltatul florii-soarelui.

“Toate hederele noastre sunt adaptabile si pe alte tipuri de combina, spune Razvan Petcu. “Doar trebuie specificata aceasta, si noi ii fabricam adaptoarele necesare. Exista diferente la combine la gura de alimentare si la echipamentul de prindere.”

ANDREI OSTROVEANU

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!