Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Au fost publicate listele cu cei acceptati pentru Rabla la tractoare

Anul trecut, cand se publicau listele celor acceptati sa vanda pe Rabla la tractoare, un dealer cu umor imi spunea ca e mai interesant de citit lista celor respinsi. Nici anul acesta nu e altfel.

Pe scurt, au fost acreditati sa vanda utilaje prin programul Rabla 17 societati cunoscute si mai putin cunoscute intre agricultori: Agri-Alianta Slobozia, Agrocom Proiect din Giurgiu, Agromec Sancraieni din Harghita, Agroutil Special din Deva, Duotrac Brasov, Estagroteh din Teleorman, Geda Prodexim Bucuresti, IPSO Agricultura, Keirom Logistics Ploiesti, Lantec Industries din Bucuresti, Marsat din Roman, Mecanica Ceahlaul Neamt, Myo-O Bucuresti, O-Mac Distribution din Pitesti, Tadis Agro, cu punctul din Slobozia, Topauto si Septima, ambele din Brasov.

Alte 18 societati au incercat sa se acrediteze, si ele, la Rabla, dar nu au trecut de furcile caudine ale celor de la Mediu.

Cei mai multi din motive hilare, ca lipsa unui act de identitate sau a unei stampile. Firme care anul trecut erau acceptate, acum nu au completat corect dosarul. Iar procedurile inventate de Administratia Fondului pentru Mediu nu le dau voie sa remedieze situatia. Daca nu ai o stampila pe o foaie, esti bun respins. Nu ar fi normal ca angajatii de la Mediu sa faca o verificare formala a dosarelor si apoi sa le spuna celor ce le-au depus unde trebuie sa completeze si cu ce acte?

Cum ar fi ca, la Politie, cand mergi sa iti inmatriculezi masina, sa fii respins pentru lipsa unui act si sa nu mai ai dreptul sa il aduci pana anul urmator?
Firmele pe care le resping functionarii de la mediu nu cer nimic ilegal, vor doar sa vanda utilaje pe un program derulat din bani publici, nu din banii personali ai directorului AFM. Cu cat dealerii vor fi mai multi, concurenta va fi mai puternica, poate si preturile tractoarelor vor fi ceva mai mici. Pentru fermierul caruia i se adreseaza acest program, conteaza fiecare euro economisit.

Anul acesta au fost respinsi Agromec Stefanesti, Autocora Grup, General Leasing, Hoyo, Irum Reghin, Macos Reparatii, Macos & Hall, Master Lux, Mat Magrit, Munax, NHR Agropartners, O-Mac Padure & Gradina, Panagroteh, Ruris Impex, Solarker Oltenia, Spicoza, Tehnique Dexim si Zetor Tractor.
De remarcat ca nu apar nicaieri numele catorva grei, ca Agrocomert Holding, Agroexpert Capital, Agriromex sau MAP - Masini Agricole Performante. Sa nu fi stiut de program, sau mai degraba nu au vrut sa se complice cu birocratia celor de la Mediu?

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."