Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Suspiciuni politice in scandalul mitei de 10.000 euro incasati de directorul APIA Dolj de la un denuntator

Sergiu Dragancea, fost director la APIA Dolj, se "odihneste" in arest dupa ce a fost prins in flagrant cu o spaga de 10.000 de euro de la Constantin Leonard Gagiu. Acesta a spus ca "dorea sa scape de controale si sa primeasca mai repede subventiile". Explicatie putin plauzibila. Gazeta de Sud a incercat sa lamureasca suspiciunile. Emil Calugaru, cel care a preluat atributiile lui Dragancea, spune ca patronul nu avea niciun motiv sa se teama de control deoarece nu fusese inclus pe lista! In plus, obtinuse si adeverinta pe baza careia urma sa primeasca prima transa din subventii. Dragancea ?nu putea sa traga sforile? de unul singur, ci trebuia sa primeasca, eventual, ajutor de la Bucuresti. Dar si asta e greu de presupus. Atunci, cum aparut scandalul? Cine a avut interes sa-l infunde pe Dragancea, si de ce? Pentru ca era membru PNL?

Dupa arestarea preventiva a directorului Sergiu Dragancea, lucratorii Directiei Antifrauda a APIA au dispus blocarea accesului functionarilor la dosare prelucrate la Dolj si au sigilat mai multe birouri. Tot atunci a fost blocat si accesul la computerele in care au fost procesate dosarele suspecte. De asemenea, ?s-au luat masuri de dezactivare completa a accesului in sistemul informatic al agentiei al directorului Dragancea si al altor functionari?. Comunicatul facut public de DNA insista pe faptul ca Sergiu Dragancea este membru PNL si a fost numit director al APIA Dolj in 2005, in timpul guvernarii Tariceanu. De fapt, dupa alegerile din 2008, Dragancea a fost inlocuit din functie cu Sorin Iordache (PSD), fost viceprimar al Craiovei care, in 2009, a fost si el schimbat, cu Veronica Cocosila (PDL).
Sergiu Dragancea, stiind ca destituirea lui a fost ilegala, a actionat Ministerul Agriculturii in instanta, actiune pe care a castigat-o, iar in 2010, in baza unei hotarari definitive si irevocabile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a fost reinstalat in functia de director executiv al APIA Dolj.

Pe de alta parte, firma Agroanpocultura SRL a solicitat subventie in acest an pentru o suprafata de 2.700 de hectare. Ele sunt pe raza mai multor comune: Catane, Bailesti, Afumati etc. Apocultura a avut dosar depus si in 2010 si s-a platit. In 2011 nu s-a autorizat inca niciun dosar la plata, deoarece platile incep dupa 16 octombrie, plata in avans si, dupa 1 decembrie, diferenta.

In general, niciun director de judet de la APIA nu poate sa intervina pentru un fermier sau altul, pentru ca sistemul lucreaza pe criterii bine stabilite si, cand a fost pornit programul, nu poate fi oprit. Daca a stabilit niste esantioane, acolo se face controlul. Deci, directorul Sergiu Dragancea nu avea cum sa opreasca controlul.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."