Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Grava eroare de apreciere a biodiversitatii pajistilor

dr. ing. Teodor MARUSCA,
director general al ICD Pajisti - Brasov


Pajistile naturale fac parte integranta din civilizatia si bunastarea actuala a Europei. Fara pajisti nu ar fi fost posibila cresterea animalelor domestice erbivore, crearea atator rase de bovine, cabaline, ovine si caprine care au cucerit mapamondul, asigurarea unor produse animaliere de inalta calitate care au hranit bine generatii intregi de locuitori, animalele crescute pe pajisti fiind totodata principala forta motrice a omenirii, pana la aparitia fortei aburului si a motoarelor cu ardere interna. Mai nou, pajistile ofera posibilitatea de a dezvolta agroturismul, ecoturismul si a altor forme de petrecere a timpului liber in natura, cu nelipsitele peisaje pastorale, care ne insotesc pretutindeni si ne incanta privirea.
In ultimele doua decenii, am avut fericitul prilej sa colind prin Uniunea Europeana si sa constat la vedere starea fondului pastoral pe care oricine dintre noi il percepe ca o comoara de nepretuit pentru economia unei tari. Numai in ultima perioada am efectuat doua mari transecte de la Marea Neagra la Atlantic si de la Marea Nordului la Mediterana, peste Carpati, Alpi, Pirinei, Jura, Vosgi, Apenini, Olimp si alti munti, dealuri, campii si lunci, atentia fiindu-mi atrasa in special de fondul pastoral ca deformatie profesionala de o jumatate de secol.
Peste tot la vest de tara noastra am intalnit pajisti foarte bine intretinute si valorificate la intreaga capacitate prin pascut si cosit, echipate cu umbrare, apa de baut, garduri fixe si electrice, diverse constructii pastorale. Turme nesfarsite de animale, bovine de lapte si carne in special, erau intretinute pe pasuni, pana la marginea autostrazilor, padurilor si culturilor agricole in arabil, in pofida caldurilor toride si a secetei excesive care a cuprins intreg continentul in acest an. De altfel, nu exista palma de teren nevalorificata corespunzator prin culturi agricole, pajisti naturale si paduri, cu delimitari clare intre aceste moduri de folosinta a terenurilor.

In schimb, nu pot sa nu ma cutremur de starea jalnica a fondului pastoral romanesc in comparatie cu starea infloritoare a pajistilor din Uniunea Europeana. Niciodata in indelungata sa istorie, fondul pastoral cu plaiurile mioritice ale romanilor nu au suferit asemenea schimbari in rau ca in ultimii 20 de ani!

Peste tot se pot vedea suprafete abandonate, munti intregi fara picior de animal de ani de zile, prada vegetatiei lemnoase nevaloroase, dealuri cu fanete necosite, campii cu terenuri ca-n palma, mecanizabile, invadate de buruieni si maracinisuri pana la marginea localitatilor si a soselelor, luncilor raurilor altadata raiul fanetelor, lasate si ele in paragina, acum pline de stufarisuri.

Pecinginea nepasarii, cu consecintele ei dezastruoase pentru economia nationala, se intinde nestavilita peste intreg fondul pastoral romanesc de aproximativ 5 milioane de hectare, avansand in progresie geometrica si ocupand cu vegetatie nefolositoare tot ce se mai numesc inca pajisti naturale cu cele doua moduri de folosinta: pasune sau faneata.

Peste nu mult timp, pe spatii intinse, padurea doborata cu mari eforturi de catre om pentru practicarea agriculturii isi va recastiga drepturile de stapana pe care le-a avut acum cateva secole pe meleagurile noastre, fenomen unic in Uniunea Europeana actuala si viitoare. Vorba aceea, ca la noi la nimeni.

Ce efort urias va trebui sa faca natiunea noastra, cu ce bani si, mai ales, cu cine sa inlature si sa stavileasca invazia actuala a vegetatiei nevaloroase pe pajisti, actiune care, odata cu trecerea timpului, va fi tot mai costisitoare.

Se gandeste cineva acolo sus la consecintele economice pe termen mediu si lung al abandonului "aurului verde" al tarii, mai ales ca PAC (politica agricola comuna), Grupul tehnic al Camerei de Agricultura DDAF Agri-Conseil, din ianuarie 2005, conditioneaza acordarea de ajutoare pentru agricultura de mentinerea si conservarea corespunzatoare a pajistilor permanente (naturale) declarate in anul 2003?

Fara suparare pentru cei care ne conduc, se poate spune: Desteapta-te romane din aceasta letargie si intoarce-ti fata spre fondul pastoral incercand sa intelegi ca aceasta valoare nationala nu poate fi lasata de izbeliste totala, daca dorim sa fim cu adevarat europeni!


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!