Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Lanuri de grau distruse cu buldozerul

Cu putin timp inainte de coacerea lanurilor de grau din acest an, pe terenurile lucrate de Zameti SRL Constanta, s-a petrecut un fapt cu totul inexplicabil, o adevarata samavolnicie fara precedent: zeci de hectare de grau au fost pur si simplu distruse de rotile buldozerelor. Lanuri care promiteau o recolta de peste 5 tone la hectar, au fost calcate de utilaje grele si distruse din radacini. Ce s-a intamplat de fapt, ne-a explicat ing. Ion Zamfir, administrator al societatii amintite.
Terenul respectiv, luat in arenda, a fost alocat pentru construirea autostrazii Cernavoda-Constanta. Dar, pana in toamna trecuta, adica dupa doi ani de la inceperea lucrarilor, nu a fost utilizat. Practic, lucrarile au fost oprite mai bine de doi ani.

In aceasta situatie, inca inainte de aparitia legislatiei exproprierilor, arendasii, intre care s-a numarat si firma Zameti, au cerut acordul celor patru primarii pe raza carora se afla terenul respectiv, sa-l foloseasca pentru infiintarea culturilor din anul agricol 2010/2011.

Odata ce a fost primit acordul, in lunile octombrie-noiembrie au fost infiintate culturi de grau, orz si rapita pe suprafata totala de 186 ha.
A existat si acordul directorului DADR Constanta, dl Becheru, care a si trasat perimetrul respectiv, amintind totodata ca folosinta terenului este admisa pana in august 2011, adica pana la incheierea anului agricol si recoltarea culturilor. Cu toate acestea, cu circa o luna inainte de vremea recoltarii, o suprafata de 45 hectare de grau a fost distrusa de buldozere. Si aceasta, fara a exista o avertizare prealabila, fara a fi anuntati proprietarii lanurilor.

Fapt este ca societatea Zameti a suferit o paguba imensa prin pierderea recoltei de pe suprafata respectiva, pentru care a cheltuit sume apreciabile, de la pregatirea terenului si infiintarea culturii, pana la aducerea ei in stadiul excelent de dezvoltare in care se afla in momentul distrugerii.
"Pierderea este insa mult mai mare, spune inginerul Zamfir, daca tinem seama ca se putea obtine o recolta de peste 5 tone la hectar care, pe cele 45 ha, ar fi insemnat mai mult de 200 de tone de grau, adica painea catorva mii de oameni. Fara a mai aminti ca este o paguba de circa 2 miliarde de lei (vechi) pentru societate. Regretul nostru mare este ca nici dl Becheru si nici altcineva nu ne-a anuntat, astfel incat macar sa cosim graul si sa-l folosim in hrana animalelor. Tot s-ar fi recuperat ceva, ar fi fost diminuata intrucatva paguba."

Aflam ca pagubasul a dat in judecata atat firma Astaldi, care a distrus culturile, cat si statul si este increzatoare ca va avea castig de cauza. Dar, oare, cat va dura procesul, cat se va putea recupera din paguba suferita?

Si, oricum, ramane intrebarea: cum este posibil sa se petreaca o asemenea fapta, sa fie distruse lanuri de grau, pe care, dupa cum spunea inginerul Zamfir, "un taran adevarat, un agricultor, n-ar avea inima sa calce nici cu piciorul?"

Maria BOGDAN


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."