Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Ciolos a prezentat propunerile de reformare a PAC

Comisia Europeana a prezentat miercurea trecuta, propunerile sale de reformare a Politicii Agricole Comune dupa 2013. Comisarul european pentru agricultura, Dacian Ciolos, a vorbit in fata comisiei de specialitate a Parlamentului European. El a declarat ca vrea sa ajunga la un "sector competitiv din punct de vedere economic si ecologic". Sprijinul financiar oferit prin Politica Agricola Comune va fi "mai bine echilibrat intre sectoare, regiuni si statele membre".
Comisia mai subliniaza ca trebuie intarit rolul agriculturii in zonele rurale si sprijinite initiativele de creare de locuri de munca si de consolidare a economiei rurale, in acelasi timp cu incercarea de reducere a poverii administrative pentru fermieri. Propunerile Comisiei vor fi trimise Consiliului si Parlamentului European pentru a fi supuse procedurii de codecizie.

Un cadru coerent pentru acordarea platilor directe
- In prezent, criteriile pe baza carora se acorda platile directe nu sunt uniforme. Vechile state membre, cele din UE 15, au un sistem bazat pe o Schema Unica de Plati - care cuprinde referinte istorice legate de productia de pe vremea cand aceasta era subventionata, sau o plata pe hectar, sau combinatii intre cele doua. Cele mai multe dintre noile state membre aplica o Schema de Plata Unica pe Suprafata. In mare, aceasta este o suma unica platita pentru fiecare hectar eligibil, calculata la momentul aderarii, luand in calcul un nivel de productie de referinta. Toate noile state membre parcurg o perioada de tranzitie pana cand pot acorda 100% din aceasta plata. In cazul Romaniei, tranzitia se termina in 2016. Pana cand se atinge nivelul de 100%, noile state membre pot acorda, din bani proprii, asa-zisele plati nationale complementare directe.
- Pachetul de reforma propune ca dupa 2013 aceste sisteme diferite sa fie inlocuite cu Schema de Plata de Baza.
- Platile directe sunt un sprijin pentru sustinerea venitului de baza al agricultorilor, in conditiile in care, la nivel european, acestia castiga in medie, cu 42% mai putin decat lucratorii din celelalte sectoare economice.
- Aceasta plata de baza va fi supusa in continuare criteriilor de eco-conditionalitate: respectarea unor norme de mediu, de buna stare animala etc. existente si in prezent, dar care vor fi simplificate.

Convergenta la nivel national si intre statele membre
Scopul acestor reforme este sa reduca discrepantele intre platile primite de agricultori, in diferite sectoare agricole, intre regiuni, dar si intre statele membre.
- Toate statele membre vor trebui sa aplice un sistem unitar de plata la hectar la nivel national sau regional, pana la inceputul anului 2019 (adica aceeasi plata pentru fiecare hectar dintr-o regiune sau la nivel national, in functie de alegerea statului membru).
- In conformitate cu Cadrul Financiar Multianual adoptat de CE (proiectul de buget pentru 2014-2020), bugetele nationale pentru platile directe vor fi ajustate astfel incat statele care primesc o plata la hectar mai mica de 90% din media UE 27 sa primeasca mai mult. Diferenta pana la 90% din media europeana va fi redusa cu o treime.
NB. De exemplu, daca un stat membru primeste o suma pe hectar care este in medie 75% din media europeana, adica cu 15% sub 90%, aceasta va creste gradual pana la 80%.
- In conditiile in care pentru celelalte state membre platile directe scad sau sunt mentinute la acelasi nivel, Letonia, Estonia, Lituania, Romania si Portugalia sunt statele membre care vor beneficia de o crestere a platilor directe in urmatoarea perioada.
- Letonia este cea care va beneficia de cresterea platii la hectar, pornind insa de la cel mai scazut nivel din UE. Datorita suprafetei mari de teren agricol, prin redistribuire, Romania va primi bugetul cel mai mare.
- Comisia se angajeaza sa discute atingerea convergentei complete prin distribuirea egala a platilor directe in Uniunea Europeana in urmatorul Cadru Financiar Multianual, dupa 2020.

Plata pentru practici agricole durabile
Pe langa plata de baza, fiecare ferma va primi o plata aditionala pentru respectarea anumitor practici agricole benefice pentru mediu si in lupta impotriva schimbarilor climatice.
- Pentru aceste subventii, statele membre vor folosi 30% din fondurile PAC destinate platilor directe. Este o prevedere obligatorie, exclusa de la plafonarea platilor directe.
- Cele trei masuri vizate sunt:
a) mentinerea pasunilor permanente;
b) diversificarea culturilor (un agricultor trebuie sa cultive cel putin 3 culturi pe terenul sau, niciuna neputand depasi 70% din terenul arabil, iar cea de a treia reprezentand cel putin 5% din acesta);
c) mentinerea unor rezervoare ecologice de cel putin 7% din terenul agricol (excluzand pasunile permanente) - de exemplu capetele de teren, copaci, elemente de peisaj, biotopuri, zone tampon, perdele forestiere de protectie impotriva eroziunii solului etc.
- Producatorii din sectorul agriculturii ecologice sunt prezumati a respecta practicile agricole durabile in baza certificarii, acest model de agricultura aducand prin natura sa beneficii clare mediului.

Sprijin pentru micii fermieri
Pana la data de 15 octombrie 2014, orice agricultor beneficiar de plati directe pentru anul 2014 poate decide ca din anul respectiv sa participe la Schema pentru Micii Fermieri.
- Prin aceasta schema, un stat membru va putea face o plata fixa catre micul producator, cuprinsa intre 500 si 1.000 de euro/an indiferent de marimea fermei lui, neconditionata de aplicarea practicilor agricole durabile (greening) si cu proceduri mult simplificate in ceea ce priveste eco-conditionalitatea.
- Suma exacta va fi decisa de fiecare stat membru, fie in functie de plata medie pe beneficiar, fie in functie de plata medie pe hectar, la o ferma de 3 ha.
- Costul total al acestei scheme nu poate depasi 10% din bugetul alocat platilor directe pentru statul in cauza si, de aceea, nivelul platilor poate fi ajustat in caz de nevoie.
- Micii producatori vor putea beneficia si de serviciile de consultanta si de sprijin pentru dezvoltare economica si restructurare finantate in cadrul programului de dezvoltare rurala (vezi mai jos). Aceasta schema este obligatorie pentru statele membre si facultativa pentru agricultori.
- Aceasta schema va fi insotita in programele de dezvoltare rurala de o schema de restructurare agricola care incurajeaza iesirea micilor agricultori prin transferul permanent al terenurilor catre alti fermieri, printr-o plata egala cu 120% din plata pe care micul fermier ar fi primit-o in cadrul schemei pentru micii fermieri. Cele doua scheme formeaza un dispozitiv comun simplificare-restructurare.
NB: Studiul de impact care insoteste pachetul legislativ arata ca aproximativ 1/3 dintre fermierii Europei au pana in 3 ha, iar fermele lor nu acopera mai mult de 3% din terenul agricol al UE. In schimb, reprezinta aproximativ 33% din beneficiarii de plati directe si, din punct de vedere administrativ, trebuie sa treaca prin aceleasi proceduri si criterii ca si marile ferme. Aceasta masura inseamna mai putina birocratie pentru micii fermieri, dar si mai putina birocratie si costuri administrative pentru statele membre.

Sprijin pentru tinerii agricultori
- Plata de baza pentru un nou tanar fermier (pana in 40 de ani) va fi suplimentata cu 25% pe perioada primilor 5 ani. Aceasta regula este limitata la maximum dimensiunii medii a fermelor in acel stat membru.
- Pentru statele cu ferme mici, limita este de 25 de ha. Aceastaa masura va fi finantata cu pana la 2% din fondurile PAC destinate fiecarui stat membru.
NB. La nivel european, aproape doua treimi dintre fermieri (55%) au peste 55 de ani. Numai 6% au mai putin de 35 de ani.

Plati directe cuplate
Pentru a preveni efectele adverse ale redistribuirii platilor directe la nivel national si pentru a tine cont de conditiile existente in diferite state membre, acestea au optiunea de a acorda un ajutor financiar suplimentar sub forma de plati directe cuplate, adica legate de un factor de productie (ovine, caprine, bovine) sau producerea unui anumit produs (o anumita cultura).
- Aceste plati suplimentare vor fi limitate la 5% din fondurile pentru platile directe destinate statului in cauza, daca pana acum el folosea 0-5% din fonduri pentru plati cuplate, sau la 10% daca nivelul actual era de 5-10%.
- O rata mai mare pentru platile cuplate poate fi aprobata de Comisie in cazuri justificate.

NB: De exemplu, o subventie legata de numarul de animale (plata cuplata) in zone unde un sector agricol este in pericol, cum ar fi - intre altele - cresterea oilor in zonele de munte etc.

Plati directe numai pentru agricultorii activi
Comisia Europeana propune o definitie mai clara a agricultorilor activi, pentru a rezolva unele carente legislative, obiectivul fiind excluderea de la platile PAC a celor care nu au nicio legatura reala, tangibila cu agricultura.
- Definitia exclude de la aceste plati persoanele/firmele pentru care subventiile PAC ar reprezenta mai putin de 5% din incasarile lor din actiuni non-agricole, sau care detin terenuri potrivite pentru pasunat sau cultivarea plantelor, dar pentru care nu efectueaza activitatile minime cerute de legislatia nationala.
- Sunt exceptati de la aceste reguli acei fermieri care in anul anterior au primit ca plati directe mai putin de 5.000 de euro.

Plafonarea platilor directe
Suma platilor directe primite de o singura ferma prin Schema de Plata de Baza este limitata la 300.000 euro pe an.
- Platile directe vor fi reduse cu 70% pentru platile intre 250.000 si 300.000; cu 40% pentru cele intre 200.000 si 250.000 si cu 20% pentru cele intre 150.000 si 200.000.
- Pentru a nu defavoriza fermele care creeaza locuri de munca, acestea pot scadea costurile cu salariile (inclusiv impozitele si contributiile sociale) din anul anterior, inainte de a calcula suma platilor directe supusa regulilor plafonarii.
- Fondurile economisite prin plafonare raman la dispozitia fiecarui stat, fiind transferate catre programul de dezvoltare rurala, pentru a sustine proiecte de inovare si investitii pentru fermieri, si pentru grupuri operationale in cadrul Parteneriatului European pentru Inovare.

NB: Plata unor subventii foarte mari nu poate fi justificata ca sprijin pentru veniturile agricultorilor, aceasta fiind de-a lungul timpului una din principalele critici aduse politicii agricole comune. Un sondaj recent arata ca aproape jumatate din cetatenii europeni sunt favorabili plafonarii platilor catre fermieri.

Sprijin pentru zonele defavorizate natural
- Statele membre (sau regiunile) pot oferi o subventie suplimentara zonelor defavorizate natural (conform definitiilor din regulile programului de dezvoltare rurala) de pana la 5% din fondurile alocate platilor directe.
- Aceasta masura este optionala si nu afecteaza platile destinate zonelor defavorizate natural (LFA) prin programul de dezvoltare rurala.
NB. Ca raspuns la criticile aduse de Curtea de Conturi, definitia zonelor defavorizate natural LFA a fost ajustata pentru a reflecta criterii obiective.

Transferul fondurilor intre cei doi piloni ai PAC (Plati directe si dezvoltare rurala)
Statele membre vor avea posibilitatea sa transfere pana la 10% din fondurile primite prin PAC pentru plati directe (pilonul I) catre programul de dezvoltare rurala (pilonul II).
Statele membre care primesc mai putin de 90% din media la nivel european a platilor directe, vor putea transfera pana la 5% din fondurile de dezvoltare rurala catre plati directe (din pilonul II in pilonul I).

Terenul eligibil
Viitoarea Politica agricola comuna propune 2014 ca an de referinta pentru terenurile eligibile, dar in legatura cu beneficiarii de plati directe in 2011, pentru a evita speculatiile cu terenuri agricole.

Simplificarea criteriilor de eco-conditionalitate:
Platile directe catre fermieri vor continua sa fie conditionate de indeplinirea unor cerinte de baza legate de protectia mediului, bunastarea animalelor si standardele fitosanitare si veterinare.
- Intr-un efort de simplificare, se reduce insa numarul Cerintelor Statutorii de Management de la 18 la 13 si al Bunelor Conditii Agricole si de Mediu de la 15 la 8, de exemplu, prin excluderea acelor elemente irelevante pentru agricultori.
- Se propune, de asemenea, includerea in masurile de eco-conditionalitate a Directivei cadru a Apei si a Directivei Utilizarii Durabile a Pesticidelor, din momentul in care se constata ca acestea sunt corect aplicate in toate statele membre, iar responsabilitatile fermierilor sunt clar identificate.


2. Mecanismele de gestionare a pietei

Sistemele existente de interventie publica si ajutor pentru stocaj privat si-au dovedit eficienta ca mecanisme de siguranta pentru sprijinirea producatorilor in momentul in care pe piata apare o criza. Reforma PAC propune flexibilizarea si eficientizarea lor.
- Se introduce a noua clauza de salvgardare pentru toate sectoarele agricole, care va permite Comisiei sa ia masuri de urgenta ca raspuns la dezechilibre generale de piata - asa cum au fost masurile luate in mai - iulie 2011 in timpul crizei E-coli care a afectat producatorii de legume si fructe. Aceste masuri vor fi finantate din Rezerva de Criza prevazuta in Cadrul Financiar Multi-anual 2014-2020.
- Pentru a intari pozitia de negociere a fermierilor in lantul alimentar, Comisia doreste sa vada o mai buna organizare pe sectoare.
- Regulile existente pentru recunoasterea Organizatiilor de Producatori si a organizatiilor inter-sectoare sunt acum extinse pentru a acoperi toate sectoarele - cu mai multe optiuni pentru a crea astfel de organizatii ale producatorilor cu finantare din programul de dezvoltare rurala (vezi mai jos).
- Avand in vedere ca se prevede deja incetarea cotelor de lapte si a drepturilor de plantare, Comisia intentioneaza sa inchida si ultimul regim de cota, cel pentru zahar. Acesta ar urma sa expire pe 30 septembrie 2015. O inchidere a sistemului de cote este singura optiune pentru a oferi sectorului o perspectiva pe termen lung, avand in vedere ca mai multe tari in curs de dezvoltare au acces liber pe piata UE, iar exporturile UE sunt limitate de regulile OMC (atat timp cat se mentin cotele). Pentru perioada ulterioara renuntarii la cote, zaharul alb va fi eligibil pentru ajutorul de stocaj privat, si se vor stabili prevederi standard pentru acordurile dintre fabricile de zahar si producatori.


Dezvoltare rurala

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEARD) face parte din Cadrul Strategic Comun, alaturi de Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FERD), Fondul European Social (FES), Fondul de Coeziune si Fondul European Maritim si de Pescuit. Acest cadru a fost lansat pe 6 octombrie 2011 pentru sustinerea obiectivelor strategiei Europa 2020 (Crestere durabila, inteligenta si inclusiva). Ca si in cazul celorlalte fonduri, pentru a putea cuantifica performanta acestui program, se stabilesc tinte de indeplinit pentru fiecare din cele 6 prioritati de mai jos. Aprox. 5% din fonduri vor fi alocate unei asa-numite "Rezerve de performanta" si vor fi accesibile numai dupa ce se demonstreaza un progres clar pe calea atingerii acestor tinte.
Elementele principale ale conceptului de dezvoltare rurala, bazat pe scheme multi-anuale, cofinantate de statele membre (sau regiunile lor), care functioneaza foarte bine, vor fi mentinute.

Cele trei axe nu vor mai fi necesare deoarece se urmareste o focalizare pe obtinerea de rezultate si aceeasi masura poate contribui concomitent la atingerea mai multor obiective. Prin urmare, raspunzand obiectivelor
Strategiei Europa 2020, cele noi sase prioritati ale dezvoltarii rurale vor fi:
- Incurajarea transferului de expertiza si inovari
- Cresterea competitivitatii
- Consolidarea filierelor agroalimentare si gestionarea riscului in agricultura
- Refacerea, conservarea si intarirea ecosistemelor
- Promovarea folosirii eficiente a resurselor si tranzitia spre o economie cu emisii reduse de carbon
- Promovarea incluziunii sociale, reducerea saraciei si dezvoltarea economica in zonele rurale.

A fost elaborat un pachet de masuri, astfel incat fiecare stat membru sa poata propune programe si alocari financiare, combinand acele masuri care raspund nevoilor sale specifice.
In plan bugetar va exista o schimbare in distribuirea fondurilor de dezvoltare rurala pe tari, pe criterii mai obiective - ce vor fi stabilite ulterior de catre Comisie. Ratele de cofinantare de la UE vor fi de 85% pentru regiunile mai putin dezvoltate, regiunile periferice si insulele mici din marea Egee, si de 50% in alte regiuni.

Rata de cofinantare poate creste pentru masurile de transfer de expertiza si inovare, cooperare, crearea grupurilor de producatori, instalarea tinerilor in agricultura si proiectele LEADER. In plus, va fi posibila crearea de sub-programe care sa vizeze categorii sensibile (tineri fermieri; fermele mici), zone sensibile (zonele de munte), circuitele scurte (sisteme de vanzare directa). De asemenea, aceste sub-programe vor putea viza anumite nevoi specifice legate de restructurarea unor sectoare care ar avea un impact considerabil in procesul de dezvoltare a anumitor zone rurale.
NB. Fondurile generate de plafonare a platilor directe pot fi folosite pentru investitii si inovare, cu o finantare europeana de 100%.


Pachetul simplificat de masuri de dezvoltare rurala:

Inovare: aceasta tema cheie, orizontala - incluzand Parteneriatul European pentru Inovare si Premiul pentru Inovare - are ca scop promovarea utilizarii eficiente a resurselor, cresterea productivitatii, reducerea emisiilor, dezvoltarea durabila a agriculturii, padurilor si zonelor rurale, pe baza unei cooperari mai stranse intre agricultura si cercetare.
N.B. Un exemplu: proiecte pilot de accelerare a transferului tehnologic in practicile agricole.
Expertiza - o agricultura bazata pe cunoastere: consolidarea Serviciilor de Consultanta Agricola (legate si de adaptarea la schimbarile climatice si reducerea efectelor lor, de protectia mediului, de dezvoltare economica si pregatire profesionala).
Restructurare/Investitii/Modernizare: cu sprijin financiar nerambursabil.
Tinerii Agricultori - o combinatie de masuri precum granturi de pana la 70.000 euro, pentru instalarea tinerilor fermieri, formare profesionala si servicii de consultanta.
Micii fermieri: finantari de pana la 15.000 euro/ferma mica, pentru pornirea unei afaceri.
Instrumente de gestionarea riscului: asigurari si fonduri mutuale - pentru asigurarea productiei impotriva conditiilor de clima, bolilor animale. Masurile au fost extinse si pentru a include optiunea de stabilizare a veniturilor (care va permite acoperirea cu pana la 70% a pierderilor, dintr-un fond mutual, daca veniturile scad cu 30%). Pentru fiecare euro platit dintr-un astfel de fond mutual, UE plateste 0,65 euro in plus.
Organizatiile Producatorilor si Asociatiile de Organizatii: sprijin pentru crearea unei organizatii de producatori pe baza unui plan de afaceri, limitat la grupuri care se incadreaza in definitia IMM.

Scheme agro-ecologice si plati legate de clima: o mai mare flexibilitate in incheierea de contracte, legate de formare/informare.
Agricultura ecologica: conversie si mentinere.
Zone defavorizate natural: se propune o noua clasificare a acestor zone pe baza a 8 criterii bio-fizice.
Statele membre au libertatea de a defini pana la 10% din terenul agricol ca zona cu dificultati specifice, pentru mentinerea sau imbunatatirea protectiei mediului inconjurator.
Zonele montane: pentru aceste zone, precum si pentru cele situate la peste 62° N, sprijinul financiar poate creste pana la 300 euro/ha (de la 250 euro/ha).
Cooperare: sprijin pentru diverse forme de cooperare, inclusiv pentru promovarea noilor produse, a pietelor locale si circuitelor scurte; si pentru abordari comune pe proiecte de mediu.
Servicii de baza si dezvoltarea satelor - investitii in infrastructura de broadband si in energii regenerabile care pot depasi scara redusa de investii.

LEADER: pachetul de demarare LEADER pentru sprijinirea crearii grupurilor si strategiilor de tip LEADER; promovarea flexibilitatii in combinarea altor fonduri pe plan local (de ex. cooperarea urban-rural).

NB. Leader va fi folosit ca abordare comuna pentru dezvoltarea locala de catre toate fondurile din Cadrul Strategic Comun.



Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!