Profitul agricol nr 17
3 mai 2017
Gospodarirea pajistilor in Elvetia (III)

dr. ing. Teodor MARUSCA, director general al ICD Pajisti - Brasov


Compozitia venitului in agricultura
Productia animala contribuie in medie cu mai mult de doua treimi la productia totala a agriculturii, in timp ce productia vegetala are o participare mult mai mica (Tabelul 1). Venitul realizat din sectorul zootehnic este variabil de la o zona la alta, dar se remarca faptul ca in toate cazurile el formeaza cel putin jumatate din totalul veniturilor realizate de o gospodarie. In cazul gospodariilor pastorale in care cresterea animalelor este activitatea de baza, venitul realizat in aceasta ramura depaseste patru cincimi din venitul total al gospodariei.

Dintre produsele animale, ponderea este detinuta de lapte si ingrasarea bovinelor. Aceste produse constituie cca jumatate din totalul venitului brut in agricultura. De exemplu, in anul 1967, laptele a contribuit cu 34%, iar ingrasarea bovinelor cu 18%, impreuna formand 52,4 din totalul venitului brut.
In acelasi an, in cultura cerealelor s-a realizat 7,0%, in cultura legumelor 2,8%, a fructelor 5,8% si cea viticola, 4,5% - la venitul brut.

Efectivul de animale
Peste doua treimi din totalul septelului elvetian, exprimat in unitati vita mare (UVM), este detinut de bovine (Tabelul 2). Efectivul de bovine a suferit fluctuatii destul de usoare in ultimele trei decenii. Se inregistreaza totusi o crestere a numarului total de bovine. Astfel, la recensamantul din 1969 s-au inregistrat 1.872 200 capete fata de 1.607.500 capete inregistrate in 1965.
In structura efectivului bovin, vacile producatoare de lapte comercial detin locul principal (Tabelul 3). Pana prin anii 1965-1966, vacile au depasit jumatate din totalul bovinelor. In ultima vreme insa, numarul lor a scazut la cca 50% din efectivul bovin. Aceasta scadere se datoreste in primul rand faptului ca pe piata laptelui (export) apar din ce in ce mai des greutati de desfacere, iar pe de alta parte a crescut cererea de carne, care stimuleaza cresterea si ingrasarea tineretului.

Efectivul cabalin este de asemenea in scadere, numarul cailor de tractiune reducandu-se simtitor de la un an la altul, ca efect al extinderii mecanizarii lucrarilor.
A doua categorie de animale, dupa bovine, carora li se da o atentie din ce in ce mai mare, sunt porcinele. Numarul total al porcinelor este in crestere, insa trebuie aratat ca aceasta ramura a zootehniei nu se sprijina decat in foarte mica masura pe furajele indigene. Aproape toate fermele specializate in cresterea si ingrasarea porcilor se bazeaza pe furaje concentrate provenite din alte tari.

Cresterea oilor constituie ramura cea mai putin intensiva. Oile pun in valoare iarba produsa de locurile putin fertile sau situate la altitudini mari si cateodata suprafete care servesc si altor scopuri, ca terenuri de sport, aerodromuri etc.
Efectivul ovin a suferit fluctuatii usoare de-a lungul timpului si, in general, poate fi socotit mic fata de suprafata intinsa a terenului muntos al Elvetiei. In 1969, numarul oilor se ridica la cca 290.000 de capete.

Daca inainte vreme produsul principal al oii era lana, in cursul anilor, datorita importului, productia de lana a scazut, oile crescandu-se in principal pentru carne. Se poate spune ca, in mod practic, in Elvetia oile nu se mulg si, ca atare, nu se cunoaste branza de oaie. Productia de lana indigena nu acopera decat 3% din nevoile tarii. In ce priveste carnea, consumatorii prefera mieii de tip "miel de Paris", cu greutatea vie de 33-38 kg. Hrana de baza a oilor o constituie iarba de pe pasune, alaturi de care se administreaza si concentrate in anumite perioade din cursul ingrasarii.

Principala problema care se pune crescatorilor de oi este de-a le ierna cu minimum de cheltuieli.
In anumite regiuni, statul tolereaza in iarna turmele nomade, mai ales in locurile unde pasunile sunt mai bine delimitate si se cultiva mai putine cereale de toamna.

De mentionat ca gospodariile care practica transhumanta nu joaca decat un rol secundar in ansamblul acestei ramuri, caci cea mai mare parte a oilor sunt intretinute in gospodarii de tip obisnuit, adica cele in care oile ierneaza in gospodarie, iar vara sunt trimise pe pasunile din Alpi.


Citeste si: