Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Gospodarirea pajistilor in Elvetia (IV)

dr. ing. Teodor MARUSCA,
director general al ICD Pajisti - Brasov


Productia de lapte si comercializarea lui

In Elvetia, aproape intreaga cantitate de lapte se obtine de la vaci. Laptele de capra reprezinta o cantitate neinsemnata, fiind folosit la prepararea branzei de capra in scopul largirii sortimentului de branzeturi din lapte de vaca si asa destul de bogat. Variatia mare a conditiilor naturale din diferite regiuni ale tarii se refera si asupra nivelului productiei de lapte.
Exista diferente mari care pot ajunge la 990 l lapte anual, intre nivelul productiei obtinut de la vaci crescute in zone diferite. Dar chiar in aceeasi zona geografica se inregistreaza un plus de cca 200 l lapte anual de la vacile care sunt hranite la grajd, fata de cele care stau vara pe pasune.

Cele mai bune rezultate le obtin gospodariile din platou, care furajeaza vacile la grajd, aproape in tot timpul anului. Fermierii din aceasta zona, vizitati in anul 1970 si cu care s-a stat de vorba, au declarat ca obiectivul lor in acest domeniu este obtinerea a cel putin 4.000 l lapte anual pe cap de vaca furajata. Animalele care nu ating acest barem, se scot din lot si se trec la ingrasare. De altfel, in zona au fost intalnite destul de des gospodarii care obtin 4.200 l lapte pe cap de vaca sau chiar mai mult.

Pe masura ce creste altitudinea la care este situata gospodaria, productia de lapte scade, fara insa ca media sa coboare sub 2.900 l lapte. Aceasta scadere se datoreaza conditiilor mai vitrege din zona de munte, care determina inlocuirea rasei Simmental crescuta in Platou cu alte rase ca: Bruna de Alpi, Herens s.a., mai adaptate la aceste conditii, dar mai putin productive.

In ceea ce priveste valorificarea laptelui, in ultimele doua decenii se manifesta tot mai pregnant tendinta de crestere a cantitatii de lapte comercial.
Ca urmare a acestei orientari, s-a ajuns in anul 1968 sa se valorifice 60% din cantitatea totala de lapte produs.

Acest lucru se realizeaza pe mai multe cai. Pe de o parte, in gospodarie consumul si productia proprie se reduce la laptele proaspat, iar produsele derivate se cumpara de la pravalie, ca: branzeturi, unt, iaurt etc. Pe de alta parte, modernizarea retelei de cai de comunicatie si extinderea acesteia pana in cele indepartate localitati, a permis si marirea numarului de centre de preluarea laptelui care in prezent acopera intreaga tara. In ultimii ani, satele situate in Muntii Alpi, in zone foarte accidentate, unde nu s-au putut construi sosele asfaltate si unde pana nu demult singurul mijloc de transport erau catarii in prezent cele mai multe sunt legate de caile de comunicatie prin teleferice. S-a emis ideea construirii de conducte subterane pentru aducerea laptelui din pasunile de munte situate deasupra zonei locuite, pana jos, in localitati, la centrele de colectare. Rezultatele obtinute in punctele unde se experimenteaza sunt mai mult decat incurajatoare si exista toate premisele ca in viitor sistemul se va extinde.

Utilizarea laptelui.

Potrivit datelor statistice pentru 1962-1963, numai cca o treime din lapte se consuma ca atare, restul de doua treimi transformandu-se in diferite produse derivate, dupa cum urmeaza:
- lapte de consum si iaurt: 31%
- smantana: 7%
- unt: 24%
- branza: 34%
- conserve de lapte: 4%.

Se observa in ultima vreme tendinta de crestere a consumului de lapte pasteurizat si a iaurtului. Cresterea consumului de iaurt este facilitata de introducerea ambalajelor din material plastic care nu se mai recupereaza si de lansarea pe piata a unui sortiment foarte larg de iaurturi. Se prepara iaurt in amestec cu diferite fructe: zmeura, capsuni, afine, lamai, portocale, banane sau in amestec cu ciocolata. Aceste iaurturi foarte gustoase, prezentate in ambalaje diferit colorate sunt apreciate si foarte solicitate de consumatori.

O mare cantitate de lapte este transformata in branza, a carui sortiment este de asemenea foarte bogat si din care se exporta anual peste 30.000 tone. O cantitate insemnata se exporta in SUA, care pretinde branza provenita din lapte de la vaci ce nu au consumat siloz. Din aceasta cauza, incepand din anul 1962-1963, fermierii, in buna parte, au renuntat la folosirea silozului in hrana vacilor de lapte.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!