dr. ing. Teodor MARUSCA,
director general al ICD Pajisti - Brasov


Tipuri de gospodarii elvetiene
Clasificarea gospodariilor, dupa modul de cultura a terenului, da o imagine foarte fidela asupra caracterului agriculturii elvetiene, aratand ponderea detinuta de culturile furajere. Din anuarul statistic din 1969 rezulta ca, in mai mult de un sfert din totalul gospodariilor, intreaga suprafata de teren se cultiva numai cu furaje, in jumatate din gospodarii principalele plante de cultura sunt tot plantele furajere si numai cca. un sfert din gospodarii sunt specializate in alte ramuri ale agriculturii.

Cel mai ridicat numar de gospodarii pastorale se afla in cantoanele Berna, Graubünden, Ticino, Schwyz, Valais s.a.
Pentru a avea insa o imagine mai clara asupra modului de exploatare a terenului in diferite tipuri de ferme, redam in tabel suprafata detinuta de plantele furajere, in comparatie cu alte culturi.

In medie, culturile furajere detin 74 %, adica aproape trei sferturi din totalul suprafetei agricole. Cum e si firesc, cea mai mare suprafata cu culturi furajere o intalnim in gospodariile din zona alpestra, in muntii Jura si in cele din zona colinara.
Facand o comparatie intre suprafetele furajere si incarcatura de animale la unitatea de suprafata, nu se constata o relatie direct proportionala. In gospodariile situate la altitudini mai mari, care poseda si suprafete furajere mai intinse, revine 1,01 - 1,08 UVM la ha, in timp ce in gospodariile situate in Platou unde suprafetele furajere sunt mai mici, incarcatura creste la 1,54 - 1,68 UVM la ha suprafata agricola utila. Situatia este normala, daca se are in vedere starea de fertilitate naturala si posibilitatile de intensificare a agriculturii in cele doua grupe de gospodarii. Din grupa gospodariilor din Platou fac exceptie cele care practica asolamentul de 3 ani si cele din Elvetia Romanda, unde incarcatura este mai mica. Explicatia este ca aceste gospodarii sunt profilate pe alte ramuri de productie, dezvoltand mai mult cultura cerealelor, a vitei- de-vie, a pomilor etc.

Gospodariile cu asolament trienal, dispersate la baza muntilor si in muntii Jura, precum si in cantoanele Fribourg si Shaffhausen, se bucura de conditii mai favorabile de cultura. In unitatile de acest tip, pajistile permanente se afla pe terenuri indepartate, liziere de padure. Pajistile temporare sunt amplasate pe terenuri bune si de regula se mentin timp scurt.
Gospodariile din zona Berna practica cel mai intensiv sistem de cultura a amestecurilor furajere, in timp ce sistemul din Elvetia Romanda este considerat ca cel mai extensiv.
Gospodariile din zona Lucerna au suprafete restranse de teren arabil in schimb poseda suprafete mari de pajisti permanente. Suprafata parcelelor este mai mare si permite o mai buna organizare a exploatarii pajistilor, in special prin pasunat. In aceasta zona densitatea animalelor la hectar este ridicata. Predomina productia de lapte, in timp ce cresterea tineretului bovin se practica in slaba masura.

Gospodariile pastorale care au si ceva teren arabil reprezinta forma de trecere spre cele exclusiv pastorale. Sunt raspandite in Alpi, Jura si in Platou. In aceste unitati domina pajistile permanente, in timp ce pajistile temporare ocupa suprafete neinsemnate. In muntii Alpi, principala deosebire dintre gospodariile de acest tip si cele pur pastorale consta in faptul ca acestea cultiva cartofi pentru nevoile menajere si ale fermei.
In gospodariile pur pastorale, maniera in care resursele sunt puse in valoare, combinarea diverselor ramuri de productie, orientarea si productia, productivitatea muncii depind in esenta de situatia lor geografica. Aceste gospodarii sunt raspandite in Alpi, Jura, regiunea colinara si chiar in regiunea Platoului. Repartizarea lor dovedeste ca modul de exploatare este impus in primul rand de conditiile naturale.

In gospodariile pur pastorale se cultiva foarte putine cereale si doar jumatate din ele planteaza cartofi. Aceste culturi abia satisfac nevoile gospodariei. Altitudinea, precipitatiilor abundente, calitatea solului si durata scurta a perioadei de vegetatie expun culturile de camp la variatii profunde si riscuri mari, iar pantele repezi nu permit efectuarea araturii.

In cantoanele Uri, Schwyz, Obwald, Nidwald, Glarus si cele doua Appenzell, gospodariile pastorale reprezinta 88,6% din totalul gospodariilor, pentru ca in conditiile de clima si sol din aceste cantoane, doar astfel de gospodarii asigura cel mai mare randament la unitatea de suprafata.
In Alpi, multe din gospodarii sunt nevoite sa cumpere paie sau sa adune frunze uscate din padure pentru asternut. In general, se foloseste putin asternut in grajduri, din lipsa de material. Mecanizarea este mai putin dezvoltata. In 10% din aceste gospodarii de munte exista conducte pentru imprastierea tulburelii de grajd, masini pentru uscatul fanului si in 44% din ele un tractor monoax care este folosit la diverse lucrari, servind inclusiv ca motocositoare.

Manopera in aceste gospodarii alpine este asigurata de membrii familiei, nefolosind munca straina. Din cauza conditiilor naturale mai putin favorabile, sunt necesare suprafete mai intinse pentru furajarea unei unitati vita mare. In aceasta zona, cresterea tineretului bovin detine ponderea cea mai insemnata, spre deosebire de gospodariile din Platou, unde predomina cresterea vacilor de lapte.
In muntii Jura, gospodariile de acest tip sunt mai intinse, caii sunt mai raspanditi, dar in acelasi timp exista un numar mai mare de masini pentru uscarea fanului.

Gospodariile pastorale din Platou se bucura de conditii naturale si economice mai favorabile. Covorul ierbos al pajistilor este compus din ierburi valoroase si cu productie ridicata, ceea ce face ca suprafata de culturi furajere necesara pentru furajarea unei UVM sa fie mai mica. Instalatiile pentru imprastierea tulburelii sunt mai raspandite, iar masinile pentru prepararea fanului sunt mai variate si in numar mai mare. Aceste gospodarii au o specializare avansata in productia de lapte.

Privind in ansamblu gospodariile pastorale elvetiene se constata ca, desi cultura furajelor este preponderenta in majoritatea acestor gospodarii, nu toata suprafata de pajisti este cultivata sistematic. Pe unele suprafete nu se aplica intreg complexul de lucrari, dar se remarca efortul fermierului elvetian de a fertiliza cat mai mult din suprafata de pajiste pe care o are.

Pentru a vedea mai indeaproape organizarea activitatii de productie a unei gospodarii s-a luat spre exemplificare gospodaria d-lui Goy Fernande din Apples, cantonul Vaud. Gospodaria se afla in Platou la cca. 700 m altitudine si poate fi considerata reprezentativa pentru gospodariile bune din Elvetia Romanda.
Suprafata totala a gospodariei este de 20 ha care sunt cultivate astfel: 5,3 ha grau, 2,2 ha orz, 0,7 ha ovaz, 0,8 ha sfecla furajera, 2,6 ha pasune permanenta si 8,4 ha pajiste temporara. Cele 8,4 ha pajiste temporara sunt formate din 7 ha amestec de ierburi graminee si leguminoase perene cu o durata de 3 ani si 1,4 ha amestec leguminoase si graminee perene pe baza de trifoi rosu, calculat pentru o durata de 2 ani. La culturile de mai sus se obtin urmatoarele productii: 4.400 kg/ha grau, 4.530 kg/ha orz, 4.400 kg/ha ovaz, 162.500 kg/ha sfecla furajera. Productia de fan si iarba se exprima in lapte, asa cum se va vedea mai jos.
Pe suprafata amintita se intretine urmatorul efectiv de animale: 18 vaci de lapte, 6 juninci gestante, 5 tineret de 1-2 ani si 8 tineret bovin sub 1 an, revenind 1,45 UVM la ha.

Alaturi de ferma de bovine mai are si o crescatorie de porci, pe care insa nu o luam in consideratie, fiindca porcii sunt hraniti cu furaje achizitionate prin cumparare din afara gospodariei.
De la cele 18 vaci obtine anual 72.500 litri lapte, revenind peste 4.000 litri pe cap de vaca, din care livreaza prin cooperativa 69.000 si retine 3.500 pentru cresterea viteilor si nevoi menajere.

Pasunea permanenta de 2,6 ha este impartita in 4 tarlale pe care se pasuneaza prin rotatie. Incepe pasunatul in jurul datei de 20 aprilie si obtine in medie 4 cicluri de pasunat. In luna iunie, are un excedent de iarba, pe care o coseste si o usuca. Fanul rezultat este folosit in hrana tineretului bovin in perioada de iarna.
Intrucat nu are suprafata suficienta de pasune pentru tot efectivul, completeaza furajarea in timpul verii cu trifoiul din pajistea semanata.

Pajistea temporara, atat cea pe baza de graminee cu durata de 3 ani, cat si cea pe baza de trifoi rosu cu durata de 2 ani, se seamana in cultura ascunsa sub ovaz, care se recolteaza ca masa verde. De altfel, in majoritatea cazurilor, elvetienii insamanteaza amestecul de ierburi pentru infiintarea pajistilor temporare sub ovaz masa verde. Se insamanteaza mai putin in grau, din cauza ca perioada de vegetatie a acestuia pana la coacere este mai lunga.

Toamna se ia o coasa de la amestecul semanat. Faptul ca se obtine productie inca in anul insamantarii, face ca in calculul duratei si randamentului unei pajisti sa se cuprinda si anul insamantarii. Asadar, pajistea pe baza de graminee este folosita in toamna anului insamantarii si inca 2 ani plini, iar cea pe baza de trifoi rosu da o recolta in anul insamantarii toamna si inca un an plin, ceea ce corespunde cu cultura trifoiului la noi.

In gospodaria mentionata, pajistea pe baza de trifoi rosu este folosita mixt: in cursul verii se iau doua coase pentru fan, iar toamna se pasuneaza.
Domnul Goy nu face siloz fiindca cooperativa de colectarea si prepararea laptelui din care face parte a incheiat un contract de livrarea branzei in SUA, iar beneficiarul a stipulat in contract conditia ca branza sa provina numai din lapte de la vaci care nu consuma furaj insilozat.
Pentru executarea lucrarilor agricole, gospodaria poseda urmatoarele masini: doua tractoare, 4 remorci, o autoincarcatoare pentru incarcarea si transportul ierbii si a altor furaje, o presa, o motocositoare rotativa, o pirueta pentru intorsul fanului, o grebla mecanica, un ventilator cu aer rece pentru uscarea fanului in sira, un plug cu doua brazde, un cultivator si un tavalug. Impreuna cu un vecin, poseda o semanatoare si o masina de imprastiat ingrasaminte, iar in cooperare cu alti fermieri foloseste si alte utilaje de intretinerea culturilor. In gospodaria amintita lucreaza numai membrii familiei, nefolosindu-se forta de munca straina.