Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Gospodarirea pajistilor in Elvetia X

dr. ing. Teodor MARUSCA,
director general al ICD Pajisti ? Brasov



Fertilizarea pajistilor

Fermierul elvetian cunoaste bine faptul ca, pentru a produce mai mult, pajistea trebuie sa primeasca ingrasaminte sub orice forma ar fi ele. La indemana crescatorului de animale sunt ingrasamintele naturale de ferma. Nu se face niciun fel de risipa. Gunoiul este adunat in platforme, iar urina si mustul de grajd sunt colectate in gropi sau bazine special construite.
In multe sate, platformele de gunoi sunt asezate la loc de cinste in fata gospodariei, cu acces direct la soseaua asfaltata si fiecare locuitor cauta sa-si aranjeze cat mai frumos platforma care este asemuita cu o veritabila carte de vizita.
Mai sunt inca multe gospodarii care folosesc pentru fertilizarea pajistilor ingrasamintele organice in exclusivitate. Este vorba mai ales de gospodariile cu putere economica mica, cu suprafete restranse. De obicei, se folosesc, pe langa ingrasamintele de ferma si ingrasaminte chimice. Oricum si in orice situatie, se folosesc in primul rand ingrasamintele naturale, iar cele chimice se folosesc pentru completare, in masura in care ingrasamintele naturale nu acopera necesarul pentru intreaga suprafata.

Gunoiul de grajd se aplica de obicei toamna, dupa incetarea pasunatului sau primavara foarte devreme. Modul de administrare a gunoiului depinde mult de relief si de puterea economica a gospodariei. In gospodariile mici, care nu au posibilitati de procurare a mijloacelor mecanice, se folosesc inca mijloacele clasice de transport. Se intalnesc in prezent situatii cand gunoiul de grajd este transportat pe pajiste de pe pantele abrupte cu cosul de spate.
Desigur ca mecanizarea transportului si imprastierii gunoiului prezinta avantajele ei, pentru ca masinile agricole sunt scumpe, fermierii se asociaza pentru a cumpara masini pe care le folosesc prin rotatie.
In exploatarile moderne, se foloseste graiferul cu cupa sau cu furca la incarcat si remorci pe doua sau patru roti cu un mecanism de imprastiere a gunoiului.

Tulbureala de grajd, diluata, se administreaza pe pajisti primavara, inainte de pornirea vegetatiei sau dupa coasa in cazul fanetelor. Pentru transportul si imprastierea tulburelii, se folosesc cisterne speciale. Cisterna "Althaus", de exemplu, este prevazuta cu o pompa care poate sa aspire sau sa refuleze urina, dupa caz. Un dispozitiv de imprastiere a jetului poate sa raspandeasca urina pe o latime de 6-12 m. In unele gospodarii, este folosit sistemul de irigatie pentru administrarea tulburelii, in acest caz irigatia devenind fertilizanta. De remarcat ca fertilizarea cu tulbureala nu duce la scaderea consumabilitatii furajelor. Se mentioneaza totusi ca aplicarea repetata a acestui ingrasamant determina inmultirea unor buruieni specifice, cum sunt umbeliferele.

Odata cu aparitia ingrasamintelor chimice, pajistile au fost cele dintai culturi care au beneficiat de ele. Ca in intreaga Europa Apuseana si in Elvetia a persistat pana acum doua decenii ideea ca pe pajisti este suficienta aplicarea ingrasamintelor cu fosfor si potasiu deoarece azotul poate fi sintetizat direct de leguminoase. Numai in ultimii ani s-a extins aplicarea ingrasamintelor cu azot pe pajisti. In conditiile climatice ale Elvetiei azotul a devenit un mijloc eficace de esalonare a productiei in mod deosebit pe pasunile exploatate intensiv.
Acum pajistile se fertilizeaza mixt, atat cu ingrasaminte organice cat si cu ingrasaminte chimice. Gunoiul de grajd se aplica periodic o data la 4-5 ani, fosforul si potasiul se aplica anual toamna in doze destul de ridicate de 30-110 kg P2O5/ha si 60-240 kg K2O/ha. Ingrasamintele cu azot se folosesc cu multa precautie, dat fiind faptul ca ele pot provoca perturbatii in exploatarea pasunilor prin cresterea exploziva a productiei la primul ciclu de folosire. La ciclurile urmatoare se dau cate 40-60 kg N/ha in functie de productia previzibila a pajistii.
Aplicarea ingrasamintelor chimice se face cu masini de tip "Condor", purtate pe tractor, cu latime de lucru 5 m, care functioneaza nu pe principiul imprastierii prin centrifugare, ci pe baza unor distribuitori vibratori. Masina este de mare precizie si are o productivitate de 15-20 ha pe zi.
In privinta fertilizarii pajistilor, agricultorii primesc indrumari sub forma de recomandari scrise, difuzate de serviciile cantonale de popularizare, in colaborare cu statiunile de cercetari. Aceste recomandari se emit periodic, pe masura ce apar noi sortimente de ingrasaminte chimice si se fac diferentiat, in functie de altitudine, de productia previzibila a pajistii si de incarcatura de animale la ha.
Recomandarile facute de statiunile de cercetari privind aplicarea ingrasamintelor variaza si cu starea de fertilitate a solului. Se disting doua cazuri:
a. Soluri aprovizionate in P si K. In acest caz ingrasarea PK urmareste intretinerea solurilor si a pajistilor in vederea mentinerii productiilor ridicate.
b. Soluri sarace in P si K. In acest caz ingrasarea fosfo - potasica devine o ingrasare de redresare. Ea are ca scop nu numai sa redea solului substantele minerale ridicate o data cu recolta, ci de a-l imbogati, ridicandu-i continutul in aceste elemente la nivelul unei productii furajere optime.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!