Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Propuneri legislative de modificare a Codului Fiscal

Mai multi deputati din Comisia pentru Agricultura au initiat doua propuneri legislative de modificare a Codului Fiscal, care ii vizeaza pe fermieri.
Prima propunere este ca impozitul pe terenurile agricole arendate de proprietari persoane fizice sa fie suportat de catre arendas. In expunerea de motive se specifica faptul ca, in acest fel, se va usura modul de colectare a veniturilor la bugetul de stat.
Culita Tarata, unul dintre initiatorii proiectului de lege, spune ca s-a gandit la aceasta propunere pentru ca s-a lovit de problema platii impozitului in calitate de fermier. "Eu am teren arendat si de la stat, si de la proprietari privati. Pentru terenul arendat de la stat, eu sunt cel care platesc impozitul. Pentru terenul pe care il lucrez de la proprietari, acestia au obligatia sa plateasca. Cred ca nu sta saracia unui arendas in plata acestui impozit".
Guvernul nu sustine aceasta initiativa. Deputatii din Comisia pentru Agricultura au votat in favoarea ei, in unanimitate.
"Arendasul trebuie sa plateasca impozitul pentru ca el lucreaza terenul, el primeste subventia. Astazi, cei care au suprafete mici sau care lucreaza singuri uita sa-si plateasca impozitele. Sau poate ca nici nu au bani sa le plateasca. Cred ca propunerea legislativa vine atat in sprijinul proprietarilor de terenuri foarte mici, cat si in sprijinul administratiei publice locale, care va colecta mai multi bani", spune deputatul Ioan Munteanu.
Cea de a doua initiativa legislativa presupune scaderea cotei de impozit pe profit la arendator de la 16% la 2%. "Cu toate ca arendasul plateste cota de impozit pe profit de 16%, arendatorul este obligat, de asemenea, sa plateasca un impozit de 16% din valoarea arendei, fie ca e primita in natura sau in lei. Asta face ca proprietarii care au parcele sub 0,5 hectare sa nu fie stimulati sa arendeze terenurile agricole, impiedicand comasarea acestora", se arata in expunerea de motive.
"In acest moment, si arendatorul si arendasul platesc cate 16% impozit pentru aceleasi venituri. Deci este o dubla impozitare. Nu cred ca, daca s-ar scadea impozitul platit de arendator la 2%, ar fi o povara fiscala prea mare pentru stat", considera Ioan Munteanu.
Seful comisiei pentru Agricultura a Camerei Deputatilor, Adrian Radulescu, explica cum s-a ajuns la propunerea ca arendatorul sa plateasca impozit numai 2%:
"Daca eu sunt proprietar de teren persoana fizica si lucrez cateva hectare de teren si imi vand productia singur, sunt impozitat cu 2%. Daca eu sunt proprietar de teren si arendez terenul, platesc impozit de 16% pe venitul din arenda. Nu trebuie facute astfel de diferente."
Gheorghe Albu, secretar de stat in MADR, recunoaste ca propunerea nu va afecta suma colectata de stat din impozite. "Luand o astfel de masura, nu se creeaza un impact bugetar negativ pentru Ministerul Finantelor. Chiar daca la sursa se retine 2% de la arendator, se creeaza plus valoare la arendas, care plateste 16% impozit pe profit."

Alina BARDAS


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."