Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
O fabrica de masini agricole Kongskilde in Polonia

Acum doua saptamani, am participat, impreuna cu Andreea Hâncu, director de marketing al Myo-O, si Liviu Gordea de la revista Ferma, la prezentarea ultimelor noutati tehnice de la Kongskilde, in Polonia. Evenimentul a reunit 45 de ziaristi din Europa, alaturi de parteneri de afaceri ai companiei daneze. Myo-O este dealerul român care detine acest brand in portofoliul de vânzari.

Kongskilde este o companie daneza, care produce utilaje de prelucrare a solului, echipamente pentru furaje verzi, sisteme de stocare a cerealelor etc. Are afaceri de 120 de milioane de euro pe an si investeste in cercetare - dezvoltare peste 10 milioane de euro pe an.

Kongskilde a ales Polonia ca loc al intâlnirii, deoarece a inaugurat cu aceasta ocazie o fabrica de masini agricole. A investit in ea 12,2 milioane de euro, jumatate din fonduri de la UE. Kongskilde a ridicat 3 hectare de hale, in care a montat utilaje de prelucrare a metalului, o linie de vopsit de top si cam orice alte echipamente sunt necesare intr-o fabrica. Nu au decât 300 de angajati si nici nu-si doresc mai multi in urmatorii ani.

Productia din noua fabrica va fi orientata in special spre piata poloneza, dar si spre Orientul Mijlociu, Nordul Africii ori șarile Baltice. Pentru piata româneasca, utilajele vor veni in continuare de la fabricile din Danemarca, ceea ce, trebuie sa recunoastem, reprezinta o garantie.

In Polonia sunt utilaje noi, computerizate, masini de decupat otel cu raza laser si o linie de vopsit de buna calitate. Kongskilde este prezent aici din 1997, când a cumparat o fabrica de stat. Cu timpul, danezii au ales sa transfere aici productia din câteva fabrici din Europa de vest, devenite nerentabile.

Kongskilde face parte din concernul DLG, o cooperativa daneza, care aprovizioneaza fermierii cu absolut orice, de la inputuri la masini agricole.
DLG are si afaceri cu produse de protectia plantelor, nutreturi, seminte, servicii de telecomunicatii, companii de securitate si supraveghere a fermelor etc. Are o cifra de 5 miliarde de euro pe an. Din grupul lor face parte de pilda Vitafoss. Pentru vânzari, au cam 100 de ?magazine, satesti? le-am spune noi, in Germania, Scandinavia si șarile Baltice, unde vând toata gama de produse a DLG si nu numai.

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.