Profitul agricol nr 45
30 noiembrie 2016
Noutati
Monitorul Preturilor
A fost elaborat un Monitor al preturilor, care ofera informatii asupra preturilor la produse alimentare de baza comercializate de catre diferiti retaileri. Platforma va fi testata timp de un an la nivelul capitalei. Ulterior aceasta va fi lansata si pentru magazinele din tara.

A fost modificata legea de functionare a Agentiei Domeniilor Statului. Acum, Agentia mai are si atributia de a concesiona cate cel mult 50 ha din domeniului public ori privat al statului tinerilor de pana la 40 de ani, absolventi ai īnvatamantului de profil. Terenul va fi atribuit direct, fara licitatie, iar demersul a fost initiat sa stimuleze īnfiintarea de ferme. Anul trecut, ministrul Achim Irimescu, a mai evocat gandul sau de a transforma ADS īntr-un jucator pe piata funciara, care sa cumpere pamant si sa-l concesioneze tinerilor care devin agricultori.

Comisia Europeana a transmis Ministerului Agriculturii de la Bucuresti un document confidential prin care atentioneaza tara noastra ca ar putea fi sanctionata din cauza Legii privind obligarea hipermarketurilor de a comercializa produse de pe piata interna. Ministrul Irimescu a vorbit despre acest document īntr-un interviu. Irimescu spune ca ar fi doua solutii pentru evitarea sanctiunii: sa reducem cota de 51% sau sa demonstram ca producatorii din UE nu vor fi discriminati.

Membrii AISR, Alianta Industriei Semintelor din Romania, au ales, la finalul lunii noiembrie, un nou Consiliu Director. Presedinte a ramas Andrei Marutescu, reprezentantul Syngenta. Vicepresedinte a fost ales Hristofor Michelis, reprezentantul KWS. Functia de trezorier i-a revenit lui Ionut Lepadatescu, directorul Limagrain, īn timp de postul de cenzor a fost preluat Patrick Lafon, directorul Maisadour. Director executiv ramane Antonia Ivascu. Noul consiliu director va coordona īntreaga activitate a organizatiei pe o perioada de un an din momentul alegerilor.

A fost deschisa prima sesiune de depunere a cererilor de "sprijin pentru prima īmpadurire si crearea de suprafete īmpadurite". Sesiunea se desfasoara īn perioada 21 noiembrie 2016 - 20 ianuarie 2017. Alocarea financiara a sesiunii este de 50.000.000 euro. Este vorba de Masura 8 "Investitii īn dezvoltarea zonelor īmpadurite si īmbunatatirea viabilitatii padurilor", Submasura 8.1 "Impaduriri si crearea de suprafete īmpadurite" din cadrul PNDR 2020. Schema este implementata de Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) si prin APIA.

Targul EuroTier a avut loc īn perioada 15-18 noiembrie, la Hanovra. EuroTier se adreseaza īn primul rand fermierilor care vor sa faca performanta īn afacerea lor. Expozitia faraonica de la Hanovra este o sursa excelenta de informare. Se organizeaza o data la doi ani, īmpreuna cu EnergyDecentral, o expozitie dedicata tehnologiilor din domeniul resurselor energetice neconventionale. Editia a 12-a a fost cea mai mare de pana acum, din toate punctele de vedere, crede Corina Mares, director la DLG InterMarketing. Au venit 2.629 de expozanti, din 58 de tari. In primele trei zile au fost 163.000 de vizitatori din 174 de tari, din totalul de 195 de state independente. Au intrat pe portile expozitiei 36.000 de vizitatori straini. Deci, unul din cinci vizitatori era strain. Acest lucru īnseamna ca lumea vrea sa se informeze. Emil Neacsa, managerul fermei zootehnice de la Harman, ce apartine Institutului Cartofului de la Brasov, era extaziat de ce vazuse. Si nu venea pentru prima data. "Avem o ferma de taurine Baltata Romaneasca si una de curci. Ambele apartin statului. Eu ma ocup de ameliorare si de genetica. Hanovra este varful expozitiilor la nivel mondial. Aici poti sa compari performantele din genetica. Uneori ne gandim cate bariere mai putem depasi īn fiecare an. Fermierul care nu vine la Hanovra nu exista. Daca nu expui la Hanovra, nu esti. Aici e locul unde se vede progresul cu ochiul liber", spune directorul Neacsa.


Simplu. Dupa bunul plac al unui medic veterinar. Asa s-a īntamplat cu ferma lui Eftimie Vacariu din satul Valisoara, comuna Bucosnita, judetul Caras-Severin. "Nu am primit nici un avertisment. Nu mi-a dat nimeni vreun termen de remediere, nu am primit nici o amenda, nimic. Mi-au īnchis ferma, scurt pe doi! Nu mi-a explicat nimeni ce norme nu am respectat, spune indignat omul. Cunoscand cat de greu este sa faci o ferma de vaci, povestea mi s-a parut halucinanta. Eftimie Vacariu este inginer economist, cu specializarea agro-turism, cu studii la Bucuresti. Si-a luat masterul la Lille, īn Franta. A facut apoi un doctorat. "Eu nu lupt cu un functionar, eu lupt cu sistemul", o spune din start. Aici a fost, īnainte de 1990, o ferma a Intreprinderii de Imbunatatiri de Pajisti din Caras-Severin. Intretinea si exploata pasunile din tot judetul: curata, īnsamanta, administra, deseca, oferea pasuni gata pregatite pentru cooperativele agricole de productie, facea adapatori, producea seminte pentru gazon.

Un raport al Comisiei Europene scoate la iveala, cu cifre, cat de putin apetit pentru asociere au producatorii de lapte din unele tari foste comuniste, printre care si Romania. Doar 11 state europene au organizatii de producatori care comercializeaza laptele īn comun, iar majoritatea acestor tipuri de asociere (92%), se concentreaza īn trei state: Germania, Franta si Italia. Īn total, īn UE sunt 260 de organizatii ale producatorilor, care au vandut īmpreuna 13% din cantitatea totala de lapte livrata īn 2015. Restul se comercializeaza prin cooperative, individual sau īn alte forme. Se pare ca reteta de succes pentru aceasta forma de asociere a gasit-o Germania. Fermierii nemti au cea mai dezvoltata retea de organizatii de producatori, cu cate 100-250 de membri īn medie. Mai mult, au trecut la unirea organizatiilor de producatori īn Asociatii. Doua dintre aceste Asociatii au negociat colectiv comercializarea a 5,5 milioane de tone de lapte īn 2015.


Valonii, si īn primul rand premierul regiunii belgiene, socialistul Paul Magnette, nu au rezistat presiunii europene si au acceptat acordul de liber-schimb īntre UE si Canada (CETA). Spaima ca buturuga mica - Valonia, o regiune a Belgiei - poate rasturna carul mare al intereselor generale europene s-a risipit. Orgoliul valonilor a fost mai ales acela de a se fali ca si ei sunt o forta īn Europa. Emotiile nu au lipsit nici dupa ce ei si-au dat acordul. Delegatia canadiana a īnceput cu stangul drumul spre Bruxelles. Avionul premierului Justin Trudeau a fost īntors din drum la scurt timp de la decolare, din cauza unei defectiuni tehnice. Pana la urma, oficialul canadian a decolat cu bine spre Europa, unde a semnat acordul īmpreuna cu presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, si cu Donald Tusk, presedintele Consiliului European. Dupa ratificarea lui de catre Parlamentul European, īn lunile viitoare, acordul va intra īn aplicare partiala si provizorie, cat timp se va afla īn procedura de aprobare de catre fiecare parlament al statelor membre.

Floarea-soarelui a fost cultura vedeta a acestui an īn Romania, īn viziunea DuPont Pioneer. Cu randamente medii de 2,1 t/ha, o crestere a productiei de 19,2% si preturi de 1,45-1,5 lei pe kilogram īn port, floarea-soarelui a adus profituri bune. Datele au fost prezentate de Maria Cīrja, directorul de marketing DuPont Pioneer. Productia din acest an a fost cu 2 milioane de tone mai mare fata de cea de anul trecut. Pretul īn schimb a cunoscut fluctuatii, unele semnificative, īn ultimii sase ani. "Daca īn 2010 un kilogram se vindea cu 1,2 lei, īn 2012 a ajuns la 1,8 lei, iar astazi este 1,4-1,5 lei pe kilogram. Īn fiecare an, cel mai bun pret a fost īn lunile martie-mai, deci īnainte de productia anului urmator. Cei care au avut posibilitatea sa stocheze floarea-soarelui si sa o vanda īn anul urmator au castigat mai mult", spune Maria Cīrja. Exporturile au fost de 1.099.348 tone īn 2015, iar importurile de 189.252 tone. Cumparam mai ales seminte speciale, destinate industriei de panificatie. Īn ceea ce priveste uleiurile, am vandut īn exterior peste 188.000 tone si am cumparat īn jur de 44.000 tone.


La aproape 15 ani de la īnfiintare, KWS Seminte īnregistreaza cea mai buna evolutie din Romania īn domeniul companiilor producatoare de seminte, cu rezultate pozitive pe toate zonele edificatoare: cota de piata īn crestere la ambele culturi principale (porumb si rapita), portofoliu extins, echipa consolidata si, nu īn ultimul rand, notorietate sporita la nivel de ferma. "Anul viitor vom aniversa 15 ani de la īnfiintarea companiei KWS īn Romania", declara Doriana Nitu, directorul general. "Concluzia acestei perioade este deja conturata, iar rezultatele evidente. Putem spune ca suntem o companie matura, cu experienta īn piata romaneasca. Am cunoscut o crestere sanatoasa, constanta, pentru ca de la an la an parteneriatele noastre cu fermierii se īnmultesc si cresc īn valoare. Suntem de mult timp īn topul primelor 3 companii multinationale producatoare de seminte la nivel global, dar este important de mentionat ca stabilitatea afacerii se vede si la nivel regional, deoarece si īn Romania, ne aflam tot īn plutonul fruntas al primilor 3 producatori de seminte."

Pepenele verde este o plantă recomandată pentru regiunile calde, fructele fiind foarte apreciate pentru suculenţa și gustul dulce, dar și pentru conţinutul de vitamine și săruri minerale. Aceasta cultură este una deosebit de profitabilă pentru locuitorii din Dăbuleni, principalul bazin de cultură, alături de localitatea Gheorghe Doja din jud. Ialomița. La Dăbuleni, īn sud-estul județului Dolj, pepenele verde se cultivă pe suprafeţe mari, cca. 6.000 ha, fiind specia legumicolă care poate valorifica eficient condiţiile ecologice specifice solurilor nisipoase. De aici, apar pentru prima dată pepenii romanești īn piețe.


Primul concurs national de vinuri dedicat producatorilor mici si mijlocii si-a ales castigatorii. Fiecare a primit ca premiu un pachet de promovare a afacerii, īn valoare de 5.000 de euro. Organizatorul, compania BASF, a decis ca juriul sa fie format din profesionisti de la Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania. Acestia au avut de jurizat peste 260 de vinuri īnscrise. Au fost alese cele mai bune trei vinuri (alb, rosu, rosé), conform regulamentului Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. Competitia a fost foarte stransa, īn special la categoria vinurilor albe, unde sortimentul castigator a fost desemnat īn urma criteriilor suplimentare. De fapt, concursul a avut ca scop sa puna micii viticultori, cu cel mult 100 de hectare de vie, īn lumina reflectoarelor, si promovarea brandurilor care nu au īn spate companii de marketing. Si numele a fost frumos ales, "Povesti cu vinuri romanesti".

Exista un concurs foarte popular: "Am īntrebat o suta de romani". De ce nu am īntreba si noi o suta de crescatori de animale cum s-au pregatit ei sa īntampine sezonul rece de iarna? Ce au facut/ce n-au facut pentru a-si hrani animalele pana la primavara, cand da coltul salvator al ierbii? Inainte de a pune aceste īntrebari incomode pentru multi, va propun sa facem o scurta incursiune īn trecutul mai īndepartat si mai apropiat al pastoritului. Sa urmarim cum au fost crescute animalele la vreme de iarna, cum era valorificata iarba si alte resurse vegetale. Intre cultivatorii de plante si crescatorii de animale au fost si mai exista deosebiri marcante de conceptie si actiune pentru practicarea agriculturii si de aici, numeroase contradictii si chiar altercatii. Cultivatorii de plante trebuie sa detina obligatoriu un teren agricol īn limite clare, pe care sa-l are, sa-l semene, sa-l fertilizeze, sa-l apere de daunatori (inclusiv de animalele ierbivore ori de hotii).


Fostul ministru Gheorghe Flutur a cerut un nou cadru legislativ īn ceea ce priveste pasunile. "Cu pasunile e complicat, dar va trebui sa mergem spre Parlament. Aici īmi asum si eu o vina, ca am fost parlamentar pana acum doua saptamani. Nu e normal sa vorbim īntr-o lege ca le dam prioritate localnicilor, ca vine Curtea de Conturi si īti cere licitatie. Legea, acum, e confuza", a spus Flutur. Pasunile sunt un subiect sensibil, mai ales īn contextul de acum, īn care s-a stabilit ca subventia ajunge la 300 de euro la hectar. "Este un proces greu de gestionat de Ministerul Agriculturii īntrucat, de multe ori, primarii contracteaza aceste pasuni cu persoane care nu au legatura cu sectorul cresterii animalelor", a spus ministrul Achim Irimescu. "Este o problema pe care nu stim cum sa o rezolvam. Sunt multe primarii care nu tin cont ca īn comuna respectiva sunt crescatori care pot sa aduca valoare adaugata īn sectorul zootehnic si, din pacate, pasunile ajung la alte persoane si nu la cei care au stricta nevoie pentru animalele pe care le detin."

Mihai Zaman a preluat firesc, de cativa ani, de la tatal sau, conducerea Proagroservice, dealeri de masini agricole īn Dobrogea si Calarasi. Acum, privind īn urma, spune ca atuul principal al businessului īl reprezinta apropierea - inclusiv teritoriala - fata de clienti si oferta de servicii prompte si de calitate. Mihai Zaman lucreaza la Proagroservice de mai bine de 11 ani, de cand a absolvit liceul. Spune despre sine ca de mic copil s-a aflat printre tractoare, masini si utilaje agricole sau īn atelierele de reparatii. "La universitate m-am axat pe inginerie - economie. Am facut parte din prima promotie cu acest profil de la Universitatea Transilvania, care a vrut sa completeze ceea ce le lipsea inginerilor īn domeniul economic, iar economistilor, īn domeniul tehnic. Am absolvit īn anul 2011, dar deja lucram la Proagroservice."


ProAgroService, dealer de utilaje agricole, a organizat saptamana trecuta doua demonstratii cu tractoare Claas si implemente Papadopoulos. Ambele evenimente au avut priza la fermierii din Dobrogea. ProAgroService vinde utilaje agricole īn 3 judete: Constanta, Tulcea si Calarasi. Managerul general, Mihai Zaman, spunea īn cuvantul care precede īnceperea demonstratiilor ca "toate utilajele oferite de noi sunt performante, dar ele nu pot lucra eficient fara piese de schimb, service si īntretinere, oferite de Claas si de noi. Avem discounturi, avem inclusiv gratuitati la realizarea necesarului de piese de schimb si consiliere īn acest domeniu". O parte consistenta a prezentarilor s-a axat pe explicarea īn detaliu a implementelor Papadopoulos pentru prelucrarea solului si pregatirea patului germinativ. Tocmai de aceea a participat la Constanta si Jacob Papadopoulos, mostenitorul companiei grecesti. Pentru ca de 45 de ani Papadopoulos ramane o afacere de familie solida. Astazi exporta implemente īn Europa, īn Rusia si Kazahstan.

Ministerul Agriculturii a publicat proiectul unui nou Regulament de organizare si functionare a Directiilor Agricole Judetene (DAJ). Regulamentul contine o lista lunga de atributii ce vor reveni acestor institutii. Am selectat, destul de grabit, cele mai importante sarcini ale DAJ. Potrivit noului Regulament, directiile pentru agricultura judetene sunt institutii publice cu personalitate juridica, servicii publice deconcentrate īn subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, responsabile cu implementarea politicilor si strategiilor Ministerului. Conducerea Directiilor agricole judetene va fi exercitata de catre un director executiv, ajutat de un director executiv adjunct.


Conform procedurilor, statele membre transmit anual Comisiei Europene estimari privind decontul fondurilor pentru proiectele finantate īn domeniul dezvoltarii rurale, politicii de coeziune, pescuit etc. In general, estimarea este mai mare decat fondurile care ajung sa fie utilizate efectiv. Comisia Europeana blocheaza īn cont sumele estimate, īnsa pe parcursul anului financiar si pe baza analizei utilizarii efective a fondurilor solicitate de catre statele membre, poate propune utilizarea catre alte destinatii prioritare ale Uniunii Europene a unei parti din fondurile reprezentand diferenta dintre suma solicitata si cea cheltuita. In acest an, printre aceste prioritati ale Uniunii Europene se regaseste si gestionarea situatiei migrantilor.


Opinii agro-politice
Sectorul cresterii vacilor de lapte ar trebui īmpartit īn functie de zonele de relief. Daca pentru zona de campie, fermele cu multe capete, de tip industrial, sunt cele care renteaza, la deal si munte, un rol important trebuie sa īl aiba fermele mici, īn care sa se creeze produse specifice. Politicile MADR, care pana acum au īncurajat doar fermele mari de vaci cu lapte, ar trebui sa se orienteze pe ambele directii, considera ministrul Achim Irimescu. "Trebuie sa vedem unde se obtine performanta cea mai mare. Adica, pentru productia industriala, ar trebui sa localizam aceste ferme, īn principal la campie. Pentru ca acolo, īn mod sigur poti face productie competitiva. In zona de munte, desi e laptele cel mai sanatos si mai bun, problema e ca nu sunt rase superperformante. Ar trebui īncurajati crescatorii sa treaca la rase perfomante. Odata cu introducerea denumirii de produs montan, ar trebui sa avem produse din zona de munte etichetate corespunzator si sa īncurajam consumatorul sa cumpere astfel de produse. In Germania si Austria, avem lapte din Alpi si lapte din Tirol, care este mai scump cu 20-30 de centi pe litru, dar merita, pentru ca e un lapte de calitate. Trebuie musai sa mentinem si producatorii mici, care sunt īn masura sa aduca venituri īn zonele de deal si munte", puncteaza Irimescu. El este de parere ca trebuie īncurajata cresterea vacilor de lapte la munte, dar pe un segment specific. "Pasunile montane, la peste 1.000 m altitudine, sunt pentru oi. La altitudini mai mici, ar fi ideal sa fie mai ales vaca de carne, dar si vaca de lapte, acolo unde renteaza. Sper ca pe viitor Ministerul sa reuseasca sa impuna o strategie."