Profitul agricol nr. 43
15 noiembrie 2017
Noutati
Cristian Ghinea a plecat de la Comisia de Agricultura
Deputatul USR Cristian Ghinea s-a transferat de la Comisia pentru Agricultura (unde, oricum, nu s-a evidentiat cu nimic!). Fostul ministru al Fondurilor Europene în Guvernul Ciolos este acum în Comisiile pentru afaceri europene si cea juridica.

Despre modelul de succes al agriculturii romanesti putem discuta foarte mult, spune secretarul de stat Alexandru Potor. "Cel mai important lucru pentru Ministerul Agriculturii este sa valorificam potentialul pe care agricultura îl are. Vorbim despre potentialul de cultura mare si zootehnie, fiind nevoie de investitii pentru a sustine aceste doua directii foarte mari. În acest an au fost obtinute productii istorice în la grau, rapita, floarea-soarelui si mazare.

Romania are 36.000 tone de lana, valorificata doar partial, la un pret mic. Faptul ca nu mai are pret îi determina pe crescatorii de ovine sa abandoneze lana pe camp, lucru care nu se întampla acum douazeci de ani. Petre Daea crede ca programul instituit de el, prin care acorda un sprijin de 1 leu pe kilogramul de lana comercializata catre un centru de colectare sau o unitate de procesare a lanii, va opri risipirea acestei resurse care este lana.

Ministrul Petre Daea a mers, martea trecuta, la Parlament, la Comisiile de Agricultura reunite, pentru a-si prezenta realizarile din cele 10 luni de mandat si proiectele pentru urmatoarea perioada. A venit însotit de aproape întreaga echipa de conducere - secretari de stat, consilieri, directori de la AFIR, APIA si ANIF, directori din minister. Era pregatit pentru o lunga dare de seama. Timp de aproape doua ore a prezentat cifre, a vorbit calm, a adus laude echipei si a renuntat la limbajul care a facut deliciul presei în ultimele luni, fiind extrem de tehnic.

Asociatia Industriei de Protectia Plantelor, AIPROM, a provocat lumea buna a agriculturii la o discutie despre rolul pesticidelor. Numele bun de care se bucura membrii asociatiei a convins sa participe diplomati, reprezentanti ai Copa-Cogeca si ai altor organizatii europene, fermieri, oameni din conducerea marilor companii, cativa presedinti de organizatii profesionale si academicieni. Pascal Cassecuelle, presedintele AIPROM, dar mai ales presedinte al Bayer Romania, a deschis dezbaterea.

Ramona Saghin are 28 de ani, e masterand în reproductie si ameliorare genetica la USAMV Iasi. Sotul ei, Silviu Saghin, 33 de ani, e licentiat în horticultura la USAMV Cluj. Împreuna, au o ferma cu maternitate de purcei, doua îngrasatorii si terenuri pe care cultiva nutreturile pentru animalele din ferma. Ferma de reproductie SilRam se afla în comuna Cleja, judetul Bacau, si are o capacitate de 550 de capete scroafe matca, dintre care 500 scroafe F1 hibrid, obtinute prin încrucisare între Marele Alb cu Landras. "Scroafele se afla la al doilea ciclu de fatare. Alte 50 de scroafe bunici sunt din rasa Marele Alb. Avem si 7 vieri - 4 terminali, pentru material seminal, si 3 depistatori", explica Ramona Saghin.


Claudiu Franc, presedintele Federatiei Crescatorilor de Bovine, si dr. Georg Röhmoser, secretarul general al Asociatiei de Baltata din Europa, au semnat un protocol (foto) prin care organizatia noastra profesionala va adera la clubul crescatorilor europeni. Documentul "pune Baltata Romaneasca pe harta europeana", spune Franc, desi unii specialisti sustineau ca nu mai exista aceasta rasa la noi fiindca, de peste 20 de ani, nu mai avem în tara nici un taur. Si nici vaci neaose. În septembrie, la Paris, va avea loc Adunarea Generala a Crescatorilor de Baltata. Fermierii din Romania vor intra nu numai în colaborare, ci si în concurenta cu crescatorii europeni. Suntem pregatiti pentru asta? Baltata reprezinta 60% din ponderea efectivelor de taurine din tara. Din 1976 si pana astazi, s-au perindat 8 generatii de progres genetic pe la BVN Mures, spune directorul general Valer Sician.

La cea mai recenta întalnire a ministrilor europeni ai agriculturii, la Bruxelles, Romania a fost reprezentata de secretarul de stat Mihai Visan (foto) si de Achim Irimescu, ministru-consilier în cadrul Reprezentantei permanente a Romaniei la UE. Agenda întalnirii a fost încarcata si a participat, ca de obicei, si comisarul european Phil Hogan.


Ministrii Agriculturii din întreaga UE s-au întalnit saptamana trecuta la Tallinn, Estonia, pentru o discutie informala despre viitorul PAC. Temele abordate au fost gestiunea riscurilor si viitorul subventiilor. Nici unul dintre vorbitori nu a avansat idei noi. În contextul în care instabilitatea pietelor si frecventa evenimentelor climatice fac din agricultura un domeniu din ce în ce mai riscant, presedintia estoniana a consiliului Uniunii Europene le-a propus ministrilor Agriculturii sa se gandeasca cum ar trebui îmbunatatite instrumentele de gestiune a riscurilor. Romania a fost reprezentata de Achim Irimescu si de secretarul de stat Alexandru Potor. Ministrii au primit din timp trei întrebari la care sa se gandeasca. Prima era legata de "libertatea fermierului" în actualul PAC. Si-au recunoscut fermierii responsabilitatea în ceea ce priveste managementul riscurilor? Le-a furnizat PAC instrumentele necesare pentru managementul riscurilor?

La Iasi, Aurel Placinschi are doua tinte în actiunea de extindere a irigatiilor: furajele pentru vaci si loturile semincere. Deja a reusit sa irige integral sesul Prutului, unde a facut 90-100 de tone de sfecla la hectar. Fiind o toamna lunga, fermierul a combinat proiectarea cu executia lucrarilor. Pe platourile de la Probota si Tiganasi a existat un sistem de irigatii pe vremea regimului celalalt. Acoperea 3.000 de hectare. Aurel Placinschi îl stie bine, de cand era presedinte de CAP. Apa venea de la o statie de pe raul Jijia. Dar astazi Jijia nu mai are debit pentru irigatii si apa este sarata. "Noi luam acum apa din Prut si-o aducem în statia finala, care devine astfel statie principala," explica Placinschi modificarile pe care le face. "Apoi bagam apa în sistem de la coada la cap."


Sa ai productii de 12 tone la grau, 13 tone la porumb, 5 tone la floare si rapita, pe terenuri neirigate si în conditii de seceta pedologica, nu-i de colea. Care-i reteta succesului la ferma Femi Suat? Un ingredient este cafeaua turceasca, "la nisip", un ritual care dureaza de multi ani: zi de zi, la 7 dimineata, Suat discuta relaxat cu angajatii, langa ibricul aburind. Femi Suat din Amzacea este un agronom de 48 de ani, cu tatal turc si mama bucovineanca si sotie, Selgian, tataroaica. Ferma produce cereale, pe 700 de hectare. "Sotia se ocupa de contabilitatea primara. Cu cei sase angajati, foarte buni, si cu utilaje performante, avem capacitatea sa lucram si 2.000 de hectare. Chiar prestam servicii si pentru alti fermieri, dar au trecut zilele cand trebuia sa ne fortam. Acum, lucram relaxat, chiar si în plina campanie. Cand un angajat are nevoie de zile libere, nu-i nici o problema, acoperim cu fortele noastre", spune Femi Suat. "Fiul meu, Femi Onur, stie sa lucreze cu toate utilajele. E un agricultor precoce. Fara sa fi fost împins de la spate, pleca de la gradinita si se ducea în camp, unde state cu mecanizatorii..." A început sa se urce pe tractor de la 11 ani, iar la 14 ani a lucrat efectiv pe propriul tractor. Acum, preia tot ce vine în curte.

Consiliul Judetean Timis (dominat de PSD), pe baza strategiei facute de USAMV Timisoara, a stabilit locul unde va fi construit centrul pilot de legume si fructe: în comuna Tomnatic. PNL nu vrea sa cedeze si nu este de acord cu aceasta decizie. Gheorghe Nastor, prim-vicepresedintele PNL Timis si primar în Gottlob, o zona intens legumicola, spune ca l-a nemultumit foarte mult faptul ca acea comisie care s-a ocupat cu strategia nu a organizat o dezbatere cu primarii comunelor vizate de proiect. "Dupa parerea mea, nu au fost analizate cu atentie oportunitatile, situatia utilitatilor si tot ce trebuie legat de acest proiect. Locatiile de la Lovrin si Gottlob le pot judeca cum vor, politic sau nu, sunt foarte bune, nu se compara niciuna cu cea de la Tomnatic. Eu stiu cum e la Tomnatic. Am fost acolo, cunosc problemele bine. Nu vreau sa îi minimalizez pe producatorii din Tomnatic, dar ar trebui sa se analizeze mai bine chestiunea. Care este numarul lor, ce suprafete detin si ce se cultiva acolo, daca se justifica sau nu depozitul în zona. Sa nu ne ascundem dupa degete. În loc sa se creeze un climat placut de dezvoltare, cei de la PSD creeaza divergente între comunitati. Asta s-a reusit sa se faca pana acum cu acest depozit.


Pepenele verde este o plantă recomandată pentru regiunile calde, fructele fiind foarte apreciate pentru suculenţa și gustul dulce, dar și pentru conţinutul de vitamine și săruri minerale. Aceasta cultură este una deosebit de profitabilă pentru locuitorii din Dăbuleni, principalul bazin de cultură, alături de localitatea Gheorghe Doja din jud. Ialomița. La Dăbuleni, în sud-estul județului Dolj, pepenele verde se cultivă pe suprafeţe mari, cca. 6.000 ha, fiind specia legumicolă care poate valorifica eficient condiţiile ecologice specifice solurilor nisipoase. De aici, apar pentru prima dată pepenii romanești în piețe.

Pe pajistile permanente sunt necesare lucrari anuale de întretinere în vederea mentinerii si sporirii productivitatii si biodiversitatii, pentru care Uniunea Europeana acorda subventii substantiale de agromediu, handicapuri naturale si altele. Daca pentru pajistile folosite în regim de faneata sau mixt conditiile de ecoconditionalitate sunt în linii generale respectate, pentru pajistile exploatate prin pasunat lucrurile nu sunt la nivelul asteptarilor. Suprafete mari de pasuni din zona montana în special, care primesc subventii, sunt lasate de izbeliste, fiind mai greu de controlat daca s-au respectat încarcarea cu animale si un minim de lucrari de întretinere. Astfel, un numar mare de posesori si utilizatori de pasuni primesc în conturile lor bancare sume mari de bani europeni, fara sa miste un deget, de unde si numeroasele fraudari privind concesionarea si utilizarea acestor suprafete cu destinatie agricola si ecoprotectiva. Cum putem limita astfel de matrapazlacuri la care unii dintre noi, baietii destepti pastorali, se pricep sa ne pacaleasca, an de an, ca nimeni altii?


Exista un concurs foarte popular: "Am întrebat o suta de romani". De ce nu am întreba si noi o suta de crescatori de animale cum s-au pregatit ei sa întampine sezonul rece de iarna? Ce au facut/ce n-au facut pentru a-si hrani animalele pana la primavara, cand da coltul salvator al ierbii? Inainte de a pune aceste întrebari incomode pentru multi, va propun sa facem o scurta incursiune în trecutul mai îndepartat si mai apropiat al pastoritului. Sa urmarim cum au fost crescute animalele la vreme de iarna, cum era valorificata iarba si alte resurse vegetale. Intre cultivatorii de plante si crescatorii de animale au fost si mai exista deosebiri marcante de conceptie si actiune pentru practicarea agriculturii si de aici, numeroase contradictii si chiar altercatii. Cultivatorii de plante trebuie sa detina obligatoriu un teren agricol în limite clare, pe care sa-l are, sa-l semene, sa-l fertilizeze, sa-l apere de daunatori (inclusiv de animalele ierbivore ori de hotii).

Chiar daca are peste 400 de angajati, IPSO investeste continuu în pregatirea tehnicienilor din noua generatie, direct în atelierele sale din toata tara. Compania se afla în plin proces de dezvoltare, cu 18 puncte de lucru si 7 ateliere de service localizate în cele mai importante regiuni ale tarii, iar necesarul de forta de munca este într-o continua crestere. Pentru aceasta, IPSO colaboreaza cu 4 licee pentru pregatirea tehnica si practica a elevilor. La absolvirea studiilor, acestia sunt angajati în cadrul companiei. Astazi, peste 20 de elevi fac stagii de practica în atelierele lor. La sediul deschis la Roman au fost angajati deja primii absolventi.


La Breganze, un orasel italienesc nu departe de Venetia, conducerea grupului AGCO a lansat o noua generatie de combine Massey Ferguson cu flux axial. Botezate frumos, Seria Ideal, au cea mai mare suprafata de treier, cel mai mare buncar si cea mai rapida viteza de descarcare de pe piata. Cel putin asa anunta constructorii. Cu ele, staff-ul AGCO promite sa schimbe clasamentele în piata combinelor. Invitatia lansata jurnalistilor europeni de grupul multinational AGCO sa participe la o lansare de produs în Italia nu dadea prea multe detalii. Primul semn ca e vorba de un eveniment cu greutate a fost cand, ajunsi la uzina de combine de la Breganze din nordul Italiei, am observat ca era prezent inclusiv Martin Richenhagen, presedintele AGCO, grup care detine Massey Ferguson. Este unul dintre oamenii pe care nu îi vezi prea des la astfel de evenimente. Poate o data la trei ani. Suspansul pana la dezvelirea produselor pentru care fuseseram chemati la Breganze a continuat pana la miezul noptii. Fiind în Italia, chiar si meniul de la cina anunta discret ce urmeaza. Preparatele sofisticate aveau doar trei culori: negru, rosu si alb. Aveam sa aflam mai tarziu de ce.

Ministerul Agriculturii are în plan elaborarea unui program pentru dezvoltarea raselor de porci Bazna si Mangalita. Ministrul Petre Daea s-a întalnit, pe 6 noiembrie, cu reprezentanti ai crescatorilor de porci din aceste rase. Alaturi de ministru, la întalnire au participat directorul general al Agentiei Nationale pentru Zootehnie, Iacob Lelior, si experti din Directia Generala Politici Agricole si reprezentanti ai Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). "În cadrul sedintei a fost prezentat un program de dezvoltare a raselor romanesti de suine Bazna si Mangalita. Ministerul mizeaza pe crestere si multiplicare în regim traditional a acestor porci. Cu aceasta ocazie, crescatorii i-au prezentat ministrului Petre Daea situatiile cu efectivele de porci de Bazna si Mangalita pentru a avea o imagine de ansamblu si a putea construi programul pornind de la date concrete.


Patru proiecte de legi au fost pregatite de parlamentarii PSD pentru începutul sesiunii de toamna. Ele vizeaza lipsa fortei de munca, sustinerea fermelor de reproductie la porci si pasari sau ajutor financiar pentru anumite sectoare. Acestea sunt: Programul pentru angajarea tinerilor în agricultura; Programul multianual de sustinere a produselor deficitare; Programul de sustinere a crescatorilor de suine pentru activitatea de reproductie; Programul de sustinere pentru activitatea de reproductie, incubatie si cresterea pasarilor.