Profitul agricol nr 27
12 iulie 2017
Noutati
Pe 14 iunie, de Sf. Elisei, ar urma sa fie Ziua fermierului
Consiliul director al LAPAR a votat o propunere de initiativa legislativa prin care sa se declare ziua de 14 iunie ca "Zi a fermierului". A fost aleasa aceasta data fiindca este ziua Sfantului Elisei, ucenicul Sfantului Ilie, de profesie agricultor. "Īn traditie se spune ca pe 14 iunie nu se iese la munca campului, pentru a nu-l supara pe Sfantul Elisei, care ar declansa furtuna īn ziua īn care īnfloreste graul si astfel ar ramane fara rod", a explicat Gheorghe Albu, vicepresedinte LAPAR.

Joi, 6 iulie, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a avut o sedinta de lucru cu personalul de conducere al Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) de la nivel central, regional si judetean. Alaturi de ministru s-au aflat secretarul de stat Alexandru Potor, directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu si directorul Directiei Generale Dezvoltare Rurala - AM PNDR, Florentina Tudor. A fost analizat stadiul implementarii PNDR-2020 si s-au identificat unele probleme care apar īn procesul de accesare a fondurilor europene pentru agricultura si dezvoltare rurala.

APIA informeaza ca a īnceput controlul pentru cererile unice de plata esantionate la controlul pe teren - Campania 2017. Controlul se va face īntre 1 iulie - 1 octombrie, iar controlul aferent al unor obligatii specifice va avea loc īn iarna si primavara anului urmator. Esantionul contine 104.146 dosare selectate pentru verificarea normelor de ecoconditionalitate, a schemelor de sprijin pe suprafata si īn sectorul zootehnic. Controlul se poate face si īn lipsa fermierului daca scopul pentru care a fost selectat fermierul la control nu impune acest lucru.

O echipa formata din specialisti ai Ministerului Agriculturii, ai Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor s-a deplasat īn mai multe tari din Europa pentru un studiu comparativ īn ceea ce priveste produsele alimentare susceptibile de dublu standard. Echipa a realizat, īntr-o prima etapa, analize de laborator pentru un numar de 175 de produse alimentare (carne, lapte, conserve de peste, miere de albine, legume si fructe), avand ca termen de comparatie informatiile declarate pe eticheta de catre producatori. Delegatia a prelevat produse alimentare din magazine.

Joi, 6 iulie, cu o īntarziere de doua zile cauzata de ploile abundente, Asociatia Producatorilor de Porumb (APPR) a inaugurat seria de vizite īn campurile de testare la porumb si floarea-soarelui din Furculesti, judetul Teleorman, respectiv porumb si cereale paioase de la SCDA Caracal. Cu totul, anul acesta APPR testeaza 110 hibrizi de porumb (grupele FAO 250 - 800) si cateva zeci de soiuri de grau, pe langa sorg si hibrizii de floarea-soarelui. Locatiile de testare sunt īn judetele Olt, Dolj, Teleorman, Calarasi, Ialomita, Braila, Tulcea, Constanta, Vaslui, Neamt. Majoritatea locatiilor de testare, īntre care si cele doua mentionate, sunt la neirigat, dar exista si patru irigate.

La ferma lui din Apahida de langa Cluj, Dan Tandea are 500 ha cu niste asociati. Baza lui sta īnsa īn cele 250 de vaci Baltate, dintre care mulge 180. De doi ani ferma este ecologica. Cu sperante, investeste īn 50 de bivolite de la care vrea sa vanda produse de ferma. Cresterea bivolilor nu este un moft pentru Dan Tandea. Face parte din strategia lui de supravietuire ca fermier īntr-o perioada grea: produsul de nisa va fi un segment pentru cumparatorii informati si cu bani. "Noi avem sanse sa rezistam numai cu produsele de nisa". Are 50 de bivoli. Ii tine ca pe vacile pentru carne. Cu aceleasi ratii. Animale pe cale de disparitie, care dau culoare patriarhala īntregii ferme. "Nu-i poezie, ma asigura crescatorul. Am īnceput cu trei puice de bivol. Nu exista carne de vita mai buna decat carnea de manzat de bivol, nu de malac. Eu vand malacii, nu-i tai. Bivolitele nu se preteaza la muls īmpreuna cu vacile. Nu se suporta unele pe altele. De aceea, ridic un grajd separat pentru ele. Mulsul dureaza aproape dublu, comparativ cu vaca". Primitiva si mama excelenta, bivolita "nu lasa" laptele. Il pastreaza cat poate pentru malac.


Nela Prodan de la Aiton, judetul Cluj, are acum 130 de vaci, din care mulge 57. A pornit si o linie de vaci pentru carne, tot din rasa Baltata. Lucreaza 100 de hectare si detine alte 50 hectare de pasune. Are numai utilaje vechi, fiindca nu a izbutit niciodata sa acceseze bani europeni. "Legile s-au facut pentru cei cu multi bani. Eu nu am reusit sa duc pana la capat nici un proiect". Baiatul ei a abandonat speranta de fi zootehnist. "Nu are rost sa-i stric viitorul. Ma descurc si singura deocamdata, desi uneori simt ca puterile au ramas tot mai putine", spune crescatoarea. Celalalt fecior s-a casatorit si nu manifesta īnclinatie spre agricultura. "M-a sfatuit un specialist sa trec terenul, animalele pe numele baiatului. Am cesionat toate partile sociale". Spera sa faca o afacere, sa prinda un proiect finantat din bani europeni. Dar n-a reusit.

Una dintre cele mai mari ferme organice din Europa, situata īn regiunea Donegal din Irlanda, a fost cumparata de firma Glenmore Estate Farms Limited pentru 17,42 milioane de euro. Ferma Grianan este situata īn apropiere de orasul Letterkenny si are o suprafata de 100 de hectare. Majoritatea terenului a fost recuperat din lacul Swilly, fapt care īi asigura o fertilitate ridicata. Terenul se preteaza pentru toate tipurile de culturi. Grianan este considerata ferma cu cea mai mare suprafata arabila din toata Irlanda. Mai mult de jumatate din teren are certificare organica si este cultivat īn special cu cereale, plante radacinoase si trifoi rosu. Ferma a avut o productie organica de peste 3.000 de tone pe an īn ultimii zece ani, inclusiv lapte, legume si cereale. Proprietatea dispune de mai multe cladiri si grajduri, care pot adaposti pe timp de iarna aproximativ 400 de vaci.


La Bruxelles a avut loc, saptamana trecuta, cea mai mare conferinta despre viitorul PAC, cu peste 600 de participanti. Presedintii marilor asociatii de fermieri de la noi, LAPAR si ProAgro, nu au participat. A fost acolo īnsa, ba chiar a luat si cuvantul, Brīndusa Bīrhala, de la Asociatia Ecoruralis. Ea a explicat salii arhipline cum īn Romania, unde sunt cele mai mari ferme din Europa, ar fi bine ca subventiile sa fie redistribuite fermelor mici. Cand am ajuns conferinta organizata de Comisia Europeana, am trecut īn revista numele participantilor din Romania. Erau īn brosura Brīndusa Bīrhala, de la Ecoruralis, si Gergely Nyiro, de la Asociatia Tinerilor Fermieri din judetul Harghita. Prezenta pe lista a lui Achim Irimescu nu a fost o surpriza, deoarece el stie sa fie prezent la evenimentele importante de la Bruxelles. M-a intrigat ca nu participa nimeni nici de la ProAgro, nici de la LAPAR. Dezbaterea despre viitorul PAC s-a dus destul de interactiv. Phil Hogan a avut un discurs scurt, dupa care a plecat. Nu se simtea tocmai bine, spunea jurnalistilor unul dintre oamenii lui de īncredere. Ce e drept, Hogan are toate motivele sa fie epuizat. A petrecut zile si nopti īn Japonia, negociind cotele de export pentru branza, unul dintre punctele care tineau blocat tratatul de liber schimb semnat tot saptamana trecuta de UE cu Japonia.

Ca a recoltat sau nu rapita, toata lumea se gandeste la pret. Pana acum, cei care au īncheiat contracte din timp au obtinut preturi mai bune decat cei care au vandut īn campanie. Sunt īnsa si fermieri care īsi fac calculul daca nu cumva ar trebui sa mai pastreze productia īn speranta cresterii pretului. Nicolae Bīlca, fermier din Dīrvari, judetul Mehedinti, a obtinut o medie de 3.300 de kg/ha pe cele 180 de hectare cultivate cu rapita. In primavara a īncheiat contract pentru 200 de tone cu 1,6 lei/kg (350 de euro/tona). Diferenta a vandut-o saptamana trecuta cu 343 de euro/tona. "Investitia este de 2.500 de lei/hectar, cu arenda cu tot", spune Bīlca. Pentru ca a fost profitabila, va cultiva si anul acesta rapita tot pe 180 de hectare, īmpartita la sase hibrizi de la doua companii. La cealalta extrema a sudului tarii, la Constanta, pretul oscileaza īn jurul a 1,6 lei/kg, preluata din camp, pe o distanta de 30 de kilometri de la port. Ionut Lungoci, director al Cooperativei Dobrogea Sud, face o evaluare rapida. La costuri echivalente cu valoarea productiei de pe 1,5 tone/ha si o productie de peste 3 tone, rentabilitatea este evidenta. A fost contractata aproximativ 75% din suprafata cultivata, chiar daca nu a fost si recoltata.


Secretarul de stat Daniel Botanoiu i-a transmis presedintelui APPR, Arnaud Perrein, pozitia oficiala a Romaniei vizavi de neonicotinoide. Ministerul Agriculturii nu sustine propunerile Comisiei Europene de a restrictiona utilizarile ramase ale insecticidelor neonicotinoide, cu exceptia celor din sere. Va prezentam integral raspunsul ministerului.

Pepenele verde este o plantă recomandată pentru regiunile calde, fructele fiind foarte apreciate pentru suculenţa și gustul dulce, dar și pentru conţinutul de vitamine și săruri minerale. Aceasta cultură este una deosebit de profitabilă pentru locuitorii din Dăbuleni, principalul bazin de cultură, alături de localitatea Gheorghe Doja din jud. Ialomița. La Dăbuleni, īn sud-estul județului Dolj, pepenele verde se cultivă pe suprafeţe mari, cca. 6.000 ha, fiind specia legumicolă care poate valorifica eficient condiţiile ecologice specifice solurilor nisipoase. De aici, apar pentru prima dată pepenii romanești īn piețe.


Primul concurs national de vinuri dedicat producatorilor mici si mijlocii si-a ales castigatorii. Fiecare a primit ca premiu un pachet de promovare a afacerii, īn valoare de 5.000 de euro. Organizatorul, compania BASF, a decis ca juriul sa fie format din profesionisti de la Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania. Acestia au avut de jurizat peste 260 de vinuri īnscrise. Au fost alese cele mai bune trei vinuri (alb, rosu, rosé), conform regulamentului Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. Competitia a fost foarte stransa, īn special la categoria vinurilor albe, unde sortimentul castigator a fost desemnat īn urma criteriilor suplimentare. De fapt, concursul a avut ca scop sa puna micii viticultori, cu cel mult 100 de hectare de vie, īn lumina reflectoarelor, si promovarea brandurilor care nu au īn spate companii de marketing. Si numele a fost frumos ales, "Povesti cu vinuri romanesti".

Exista un concurs foarte popular: "Am īntrebat o suta de romani". De ce nu am īntreba si noi o suta de crescatori de animale cum s-au pregatit ei sa īntampine sezonul rece de iarna? Ce au facut/ce n-au facut pentru a-si hrani animalele pana la primavara, cand da coltul salvator al ierbii? Inainte de a pune aceste īntrebari incomode pentru multi, va propun sa facem o scurta incursiune īn trecutul mai īndepartat si mai apropiat al pastoritului. Sa urmarim cum au fost crescute animalele la vreme de iarna, cum era valorificata iarba si alte resurse vegetale. Intre cultivatorii de plante si crescatorii de animale au fost si mai exista deosebiri marcante de conceptie si actiune pentru practicarea agriculturii si de aici, numeroase contradictii si chiar altercatii. Cultivatorii de plante trebuie sa detina obligatoriu un teren agricol īn limite clare, pe care sa-l are, sa-l semene, sa-l fertilizeze, sa-l apere de daunatori (inclusiv de animalele ierbivore ori de hotii).


Fostul ministru Gheorghe Flutur a cerut un nou cadru legislativ īn ceea ce priveste pasunile. "Cu pasunile e complicat, dar va trebui sa mergem spre Parlament. Aici īmi asum si eu o vina, ca am fost parlamentar pana acum doua saptamani. Nu e normal sa vorbim īntr-o lege ca le dam prioritate localnicilor, ca vine Curtea de Conturi si īti cere licitatie. Legea, acum, e confuza", a spus Flutur. Pasunile sunt un subiect sensibil, mai ales īn contextul de acum, īn care s-a stabilit ca subventia ajunge la 300 de euro la hectar. "Este un proces greu de gestionat de Ministerul Agriculturii īntrucat, de multe ori, primarii contracteaza aceste pasuni cu persoane care nu au legatura cu sectorul cresterii animalelor", a spus ministrul Achim Irimescu. "Este o problema pe care nu stim cum sa o rezolvam. Sunt multe primarii care nu tin cont ca īn comuna respectiva sunt crescatori care pot sa aduca valoare adaugata īn sectorul zootehnic si, din pacate, pasunile ajung la alte persoane si nu la cei care au stricta nevoie pentru animalele pe care le detin."

Cresterea vanzarilor este pe primul loc īn planul de actiune al IPSO Fetesti. Directorul filialei, Nicolae Sorescu, spune ca, pentru el, pe acelasi plan se situeaza si serviciile postvanzare, deoarece doar astfel poate avea clienti multumiti. Modernizarea filialei IPSO de la Fetesti a īnceput īn primavara acestui an. Si, pentru ca era necesar, s-a decis extinderea suprafetei atelierului mecanic, a magaziei de piese si a birourilor Comercial si Servicii Postvanzare. Spatiile s-au marit cu aproximativ 40% fata de cat erau anterioar. "Am construit si depozite separate pentru piese mari, piese īn garantie si uleiuri", explica Nicolae Sorescu, directorul filialei IPSO Agricultura.


Compania Proinvest, cunoscut dealer Claas, Lemken si Amazone, a organizat recent o demonstratie īn camp cu sprayerul autopropulsat Pantera, construit de compania germana Amazone. Este un utilaj versatil si foarte eficient, gandit anume pentru fermierii mari, cu peste 2.000 de hectare. Liviu Zimcea, reprezentantul Amazone īn Romania, a prezentat pe rand detaliile tehnice. Pantera este echipat cu un rezervor de 4.500 de litri, dar poate stoca pana la 4.800 de litri, cu un sistem ajutator. Cabina este produsa de Claas, iar motorul este Deutz, de 218 CP. Transmisia este construita de Linde si fiecare roata īn parte este actionata de cate un hidromotor. Prezentarea masinii de erbicidat a avut loc langa Alexandria, pe o sola a fermei Agrotel 001, condusa de Constantin Otelea. La demonstratie a fost prezent Bogdan Otelea, fiul proprietarului, implicat īn afacere. Fermieri sositi la fata locului au fost īntampinati de reprezentantii Proinvest, īn frunte cu administratorul companiei, Marian Fiscuci. Au venit oameni din Teleorman, Giurgiu si chiar din Braila.

AFIR deschide prima sesiune din anul 2017 de depunere a proiectelor de investitii pentru submasurile 4.2 si 4.2a - Sprijin pentru investitii īn procesarea/ marketingul produselor agricole/pomicole. Sesiunea se va desfasura īn perioada 10 iulie - 30 septembrie si are o alocare totala de 112 milioane de euro. Pentru submasura 4.2, fondurile alocate se ridica la 100 de milioane de euro. Din acestea, 40 de milioane sunt destinate investitiilor īn dezvoltarea si modernizarea unor capacitati de procesare a produselor agricole si 60 de milioane de euro pentru crearea de noi unitati de procesare. Pragul minim este de 15 puncte, iar pragurile de calitate pornesc de la 45 de puncte īn perioada 10 - 31 iulie, apoi 30 de puncte īn luna august si 15 puncte īn luna septembrie. Submasura 4.2 sprijina investitiile care au ca scop constructia, extinderea, modernizarea si dotarea cladirilor unitatilor de procesare sau constructii destinate unei etape sau īntregului flux tehnologic.Sunt, de asemenea, finantate investitii īn producerea si comercializarea produselor vinicole propuse de solicitantii care nu figureaza īn Registrul Plantatiilor Viticole cu Declaratia de productie si/sau cu Declaratia de stocuri produse vinicole.


APIA informeaza ca, īn perioada 25 aprilie - 15 mai, primeste cererile de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat "Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor", aferenta Masurii 15 (prima sesiune), SubMasura 15.1 "Plati pentru angajamente de silvomediu" din cadrul PNDR 2014 - 2020. Odata īncheiata perioada de depunere, cererile de sprijin pot suferi modificari din partea solicitantilor pana la data de 31 mai. Aceasta schema de ajutor de stat care contribuie la prioritatea UE īn materie de dezvoltare rurala "Refacerea, conservarea si consolidarea ecosistemelor legate de agricultura si silvicultura" este implementata de APIA, toate documentele necesare accesarii fiind disponibile pe pagina de internet www.apia.org.ro.