Profitul agricol nr 34
13 septembrie 2017
Noutati
Gigi Netoiu îsi vinde ferma
Mai multe surse vorbesc despre faptul ca Gigi Netoiu, închis la penitenciarul din Turnu Severin, vrea sa renunte la ferma pe care o are în Lunca Dunarii. Ferma are 2.300 ha, dintre care 850 sunt în proprietate. Ca dotare tehnica, Netoiu are 8 tractoare si 6 combine Class precum si un sistem de irigatii ultramodern, care e nefolosit de doi ani. Are si 6 silozuri de cate 2.000 de tone. Desi se afla în apropierea Dunarii, apa nu poate fi pompata prin canale, deoarece ANIF nu a înlocuit vechile pompe nefunctionale.

In perioada 7-8 septembrie, la Vaslui s-a tinut targul Expo-Zoo Agroind Moldova si iarmarocul anual de Sfanta Maria Mica. Organizatorii s-au ambitionat sa faca o expozitie de animale performante. Intr-o parte, kitschul cu sclipici chinezesc cu lebede, cerbi, cai de portelan, rapirea din serai si înaltarea la cer din Turcia si ceaune de aluminiu de la Toflea. Dincolo, 70 de vaci si 150 de oi - cele mai surprinzatoare rase, autohtone si exotice. La inaugurare a venit ministrul Petre Daea, aplaudat la scena deschisa. A înmanat diplome si a vorbit cu toti care aveau necazuri. "Eu nu am venit sa fac promisiuni. Eu nu promit ca dau, eu dau..."

În acest an, culesul strugurilor a început mai devreme. Pe 15 august a debutat în zona viticola Mehedinti (Oltenia), iar în 20 august, în regiunea Banatului si a Olteniei (zonele Corcova si Samburesti). În Moldova, zona de nord (Cotnari), culesul a început în jurul datei de 25 august, iar pe zona de sud (Vrancea) pe 28 august. In Segarcea (Oltenia) si în regiunea Dobrogei strugurii au început sa se culeaga în prima zi a lunii septembrie, iar pe 4 septembrie - în zona Iasi/Vaslui. Culesul strugurilor va începe cel mai tarziu în regiunea Transilvaniei, respectiv în jurul datei de 15 - 20 septembrie 2017.

SALAJ: O mie de proprietari de oi s-au înscris în programul guvernamental de sustinere a crescatorilor pentru comercializarea lanii, potrivit datelor de la Directia Agricola. Directorul Valentin Duca a precizat ca "pot primi ajutorul de minimis, de un leu pe kilogram, doar crescatorii de oi care s-au înscris în acest program. Pe de alta parte, poti sa te înscrii în program, dar sa nu ceri subventia. În evidentele APIA avem în Salaj un numar de 1.089 crescatori de oi, dintre care 977 s-au înscris în acest program, pana la 31 august".

Pentru multi, anul acesta a adus productii-record. Dar preturile au fost mai mici decat anul trecut, ceea ce a mai diminuat castigurile. Sunt si dintre cei care, afectati o data de seceta, s-au trezit ca primesc si preturi mici. Am trecut în revista cate un mare fermier din fiecare zona cerealiera importanta, pentru a vedea ce strategie de vanzare are si mai ales ce preturi a primit de la traderi. In Campia de Vest, la Arad, Dimitre Musca a vandut rapita cu 360 de euro/ tona. Graul îl are pe stoc, nu a vandut nimic. In conditiile unei productii de de 7.800 de kg/ha, se gandeste sa reduca suprafata cu grau de la anul.

Claudiu Franc, presedintele Federatiei Crescatorilor de Bovine, si dr. Georg Röhmoser, secretarul general al Asociatiei de Baltata din Europa, au semnat un protocol (foto) prin care organizatia noastra profesionala va adera la clubul crescatorilor europeni. Documentul "pune Baltata Romaneasca pe harta europeana", spune Franc, desi unii specialisti sustineau ca nu mai exista aceasta rasa la noi fiindca, de peste 20 de ani, nu mai avem în tara nici un taur. Si nici vaci neaose. În septembrie, la Paris, va avea loc Adunarea Generala a Crescatorilor de Baltata. Fermierii din Romania vor intra nu numai în colaborare, ci si în concurenta cu crescatorii europeni. Suntem pregatiti pentru asta? Baltata reprezinta 60% din ponderea efectivelor de taurine din tara. Din 1976 si pana astazi, s-au perindat 8 generatii de progres genetic pe la BVN Mures, spune directorul general Valer Sician.


La ferma lui din Apahida de langa Cluj, Dan Tandea are 500 ha cu niste asociati. Baza lui sta însa în cele 250 de vaci Baltate, dintre care mulge 180. De doi ani ferma este ecologica. Cu sperante, investeste în 50 de bivolite de la care vrea sa vanda produse de ferma. Cresterea bivolilor nu este un moft pentru Dan Tandea. Face parte din strategia lui de supravietuire ca fermier într-o perioada grea: produsul de nisa va fi un segment pentru cumparatorii informati si cu bani. "Noi avem sanse sa rezistam numai cu produsele de nisa". Are 50 de bivoli. Ii tine ca pe vacile pentru carne. Cu aceleasi ratii. Animale pe cale de disparitie, care dau culoare patriarhala întregii ferme. "Nu-i poezie, ma asigura crescatorul. Am început cu trei puice de bivol. Nu exista carne de vita mai buna decat carnea de manzat de bivol, nu de malac. Eu vand malacii, nu-i tai. Bivolitele nu se preteaza la muls împreuna cu vacile. Nu se suporta unele pe altele. De aceea, ridic un grajd separat pentru ele. Mulsul dureaza aproape dublu, comparativ cu vaca". Primitiva si mama excelenta, bivolita "nu lasa" laptele. Il pastreaza cat poate pentru malac.

Ministrii Agriculturii din întreaga UE s-au întalnit saptamana trecuta la Tallinn, Estonia, pentru o discutie informala despre viitorul PAC. Temele abordate au fost gestiunea riscurilor si viitorul subventiilor. Nici unul dintre vorbitori nu a avansat idei noi. În contextul în care instabilitatea pietelor si frecventa evenimentelor climatice fac din agricultura un domeniu din ce în ce mai riscant, presedintia estoniana a consiliului Uniunii Europene le-a propus ministrilor Agriculturii sa se gandeasca cum ar trebui îmbunatatite instrumentele de gestiune a riscurilor. Romania a fost reprezentata de Achim Irimescu si de secretarul de stat Alexandru Potor. Ministrii au primit din timp trei întrebari la care sa se gandeasca. Prima era legata de "libertatea fermierului" în actualul PAC. Si-au recunoscut fermierii responsabilitatea în ceea ce priveste managementul riscurilor? Le-a furnizat PAC instrumentele necesare pentru managementul riscurilor?


Una dintre cele mai mari ferme organice din Europa, situata în regiunea Donegal din Irlanda, a fost cumparata de firma Glenmore Estate Farms Limited pentru 17,42 milioane de euro. Ferma Grianan este situata în apropiere de orasul Letterkenny si are o suprafata de 100 de hectare. Majoritatea terenului a fost recuperat din lacul Swilly, fapt care îi asigura o fertilitate ridicata. Terenul se preteaza pentru toate tipurile de culturi. Grianan este considerata ferma cu cea mai mare suprafata arabila din toata Irlanda. Mai mult de jumatate din teren are certificare organica si este cultivat în special cu cereale, plante radacinoase si trifoi rosu. Ferma a avut o productie organica de peste 3.000 de tone pe an în ultimii zece ani, inclusiv lapte, legume si cereale. Proprietatea dispune de mai multe cladiri si grajduri, care pot adaposti pe timp de iarna aproximativ 400 de vaci.

Sa ai productii de 12 tone la grau, 13 tone la porumb, 5 tone la floare si rapita, pe terenuri neirigate si în conditii de seceta pedologica, nu-i de colea. Care-i reteta succesului la ferma Femi Suat? Un ingredient este cafeaua turceasca, "la nisip", un ritual care dureaza de multi ani: zi de zi, la 7 dimineata, Suat discuta relaxat cu angajatii, langa ibricul aburind. Femi Suat din Amzacea este un agronom de 48 de ani, cu tatal turc si mama bucovineanca si sotie, Selgian, tataroaica. Ferma produce cereale, pe 700 de hectare. "Sotia se ocupa de contabilitatea primara. Cu cei sase angajati, foarte buni, si cu utilaje performante, avem capacitatea sa lucram si 2.000 de hectare. Chiar prestam servicii si pentru alti fermieri, dar au trecut zilele cand trebuia sa ne fortam. Acum, lucram relaxat, chiar si în plina campanie. Cand un angajat are nevoie de zile libere, nu-i nici o problema, acoperim cu fortele noastre", spune Femi Suat. "Fiul meu, Femi Onur, stie sa lucreze cu toate utilajele. E un agricultor precoce. Fara sa fi fost împins de la spate, pleca de la gradinita si se ducea în camp, unde state cu mecanizatorii..." A început sa se urce pe tractor de la 11 ani, iar la 14 ani a lucrat efectiv pe propriul tractor. Acum, preia tot ce vine în curte.


Ca a recoltat sau nu rapita, toata lumea se gandeste la pret. Pana acum, cei care au încheiat contracte din timp au obtinut preturi mai bune decat cei care au vandut în campanie. Sunt însa si fermieri care îsi fac calculul daca nu cumva ar trebui sa mai pastreze productia în speranta cresterii pretului. Nicolae Bîlca, fermier din Dîrvari, judetul Mehedinti, a obtinut o medie de 3.300 de kg/ha pe cele 180 de hectare cultivate cu rapita. In primavara a încheiat contract pentru 200 de tone cu 1,6 lei/kg (350 de euro/tona). Diferenta a vandut-o saptamana trecuta cu 343 de euro/tona. "Investitia este de 2.500 de lei/hectar, cu arenda cu tot", spune Bîlca. Pentru ca a fost profitabila, va cultiva si anul acesta rapita tot pe 180 de hectare, împartita la sase hibrizi de la doua companii. La cealalta extrema a sudului tarii, la Constanta, pretul oscileaza în jurul a 1,6 lei/kg, preluata din camp, pe o distanta de 30 de kilometri de la port. Ionut Lungoci, director al Cooperativei Dobrogea Sud, face o evaluare rapida. La costuri echivalente cu valoarea productiei de pe 1,5 tone/ha si o productie de peste 3 tone, rentabilitatea este evidenta. A fost contractata aproximativ 75% din suprafata cultivata, chiar daca nu a fost si recoltata.

Pepenele verde este o plantă recomandată pentru regiunile calde, fructele fiind foarte apreciate pentru suculenţa și gustul dulce, dar și pentru conţinutul de vitamine și săruri minerale. Aceasta cultură este una deosebit de profitabilă pentru locuitorii din Dăbuleni, principalul bazin de cultură, alături de localitatea Gheorghe Doja din jud. Ialomița. La Dăbuleni, în sud-estul județului Dolj, pepenele verde se cultivă pe suprafeţe mari, cca. 6.000 ha, fiind specia legumicolă care poate valorifica eficient condiţiile ecologice specifice solurilor nisipoase. De aici, apar pentru prima dată pepenii romanești în piețe.


Primul concurs national de vinuri dedicat producatorilor mici si mijlocii si-a ales castigatorii. Fiecare a primit ca premiu un pachet de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro. Organizatorul, compania BASF, a decis ca juriul sa fie format din profesionisti de la Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania. Acestia au avut de jurizat peste 260 de vinuri înscrise. Au fost alese cele mai bune trei vinuri (alb, rosu, rosé), conform regulamentului Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. Competitia a fost foarte stransa, în special la categoria vinurilor albe, unde sortimentul castigator a fost desemnat în urma criteriilor suplimentare. De fapt, concursul a avut ca scop sa puna micii viticultori, cu cel mult 100 de hectare de vie, în lumina reflectoarelor, si promovarea brandurilor care nu au în spate companii de marketing. Si numele a fost frumos ales, "Povesti cu vinuri romanesti".

Exista un concurs foarte popular: "Am întrebat o suta de romani". De ce nu am întreba si noi o suta de crescatori de animale cum s-au pregatit ei sa întampine sezonul rece de iarna? Ce au facut/ce n-au facut pentru a-si hrani animalele pana la primavara, cand da coltul salvator al ierbii? Inainte de a pune aceste întrebari incomode pentru multi, va propun sa facem o scurta incursiune în trecutul mai îndepartat si mai apropiat al pastoritului. Sa urmarim cum au fost crescute animalele la vreme de iarna, cum era valorificata iarba si alte resurse vegetale. Intre cultivatorii de plante si crescatorii de animale au fost si mai exista deosebiri marcante de conceptie si actiune pentru practicarea agriculturii si de aici, numeroase contradictii si chiar altercatii. Cultivatorii de plante trebuie sa detina obligatoriu un teren agricol în limite clare, pe care sa-l are, sa-l semene, sa-l fertilizeze, sa-l apere de daunatori (inclusiv de animalele ierbivore ori de hotii).


Fostul ministru Gheorghe Flutur a cerut un nou cadru legislativ în ceea ce priveste pasunile. "Cu pasunile e complicat, dar va trebui sa mergem spre Parlament. Aici îmi asum si eu o vina, ca am fost parlamentar pana acum doua saptamani. Nu e normal sa vorbim într-o lege ca le dam prioritate localnicilor, ca vine Curtea de Conturi si îti cere licitatie. Legea, acum, e confuza", a spus Flutur. Pasunile sunt un subiect sensibil, mai ales în contextul de acum, în care s-a stabilit ca subventia ajunge la 300 de euro la hectar. "Este un proces greu de gestionat de Ministerul Agriculturii întrucat, de multe ori, primarii contracteaza aceste pasuni cu persoane care nu au legatura cu sectorul cresterii animalelor", a spus ministrul Achim Irimescu. "Este o problema pe care nu stim cum sa o rezolvam. Sunt multe primarii care nu tin cont ca în comuna respectiva sunt crescatori care pot sa aduca valoare adaugata în sectorul zootehnic si, din pacate, pasunile ajung la alte persoane si nu la cei care au stricta nevoie pentru animalele pe care le detin."

La Breganze, un orasel italienesc nu departe de Venetia, conducerea grupului AGCO a lansat o noua generatie de combine Massey Ferguson cu flux axial. Botezate frumos, Seria Ideal, au cea mai mare suprafata de treier, cel mai mare buncar si cea mai rapida viteza de descarcare de pe piata. Cel putin asa anunta constructorii. Cu ele, staff-ul AGCO promite sa schimbe clasamentele în piata combinelor. Invitatia lansata jurnalistilor europeni de grupul multinational AGCO sa participe la o lansare de produs în Italia nu dadea prea multe detalii. Primul semn ca e vorba de un eveniment cu greutate a fost cand, ajunsi la uzina de combine de la Breganze din nordul Italiei, am observat ca era prezent inclusiv Martin Richenhagen, presedintele AGCO, grup care detine Massey Ferguson. Este unul dintre oamenii pe care nu îi vezi prea des la astfel de evenimente. Poate o data la trei ani. Suspansul pana la dezvelirea produselor pentru care fuseseram chemati la Breganze a continuat pana la miezul noptii. Fiind în Italia, chiar si meniul de la cina anunta discret ce urmeaza. Preparatele sofisticate aveau doar trei culori: negru, rosu si alb. Aveam sa aflam mai tarziu de ce.


Cresterea vanzarilor este pe primul loc în planul de actiune al IPSO Fetesti. Directorul filialei, Nicolae Sorescu, spune ca, pentru el, pe acelasi plan se situeaza si serviciile postvanzare, deoarece doar astfel poate avea clienti multumiti. Modernizarea filialei IPSO de la Fetesti a început în primavara acestui an. Si, pentru ca era necesar, s-a decis extinderea suprafetei atelierului mecanic, a magaziei de piese si a birourilor Comercial si Servicii Postvanzare. Spatiile s-au marit cu aproximativ 40% fata de cat erau anterioar. "Am construit si depozite separate pentru piese mari, piese în garantie si uleiuri", explica Nicolae Sorescu, directorul filialei IPSO Agricultura.

Patru proiecte de legi au fost pregatite de parlamentarii PSD pentru începutul sesiunii de toamna. Ele vizeaza lipsa fortei de munca, sustinerea fermelor de reproductie la porci si pasari sau ajutor financiar pentru anumite sectoare. Acestea sunt: Programul pentru angajarea tinerilor în agricultura; Programul multianual de sustinere a produselor deficitare; Programul de sustinere a crescatorilor de suine pentru activitatea de reproductie; Programul de sustinere pentru activitatea de reproductie, incubatie si cresterea pasarilor.


AFIR deschide prima sesiune din anul 2017 de depunere a proiectelor de investitii pentru submasurile 4.2 si 4.2a - Sprijin pentru investitii în procesarea/ marketingul produselor agricole/pomicole. Sesiunea se va desfasura în perioada 10 iulie - 30 septembrie si are o alocare totala de 112 milioane de euro. Pentru submasura 4.2, fondurile alocate se ridica la 100 de milioane de euro. Din acestea, 40 de milioane sunt destinate investitiilor în dezvoltarea si modernizarea unor capacitati de procesare a produselor agricole si 60 de milioane de euro pentru crearea de noi unitati de procesare. Pragul minim este de 15 puncte, iar pragurile de calitate pornesc de la 45 de puncte în perioada 10 - 31 iulie, apoi 30 de puncte în luna august si 15 puncte în luna septembrie. Submasura 4.2 sprijina investitiile care au ca scop constructia, extinderea, modernizarea si dotarea cladirilor unitatilor de procesare sau constructii destinate unei etape sau întregului flux tehnologic.Sunt, de asemenea, finantate investitii în producerea si comercializarea produselor vinicole propuse de solicitantii care nu figureaza în Registrul Plantatiilor Viticole cu Declaratia de productie si/sau cu Declaratia de stocuri produse vinicole.