Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Noutati
Transformarea regiunilor montane din Romania
Ministerul Agriculturii a organizat o conferinta privind dezvoltarea regiunilor montane. A fost invitat Franz Fischler, fost comisar european pentru Agricultura. Prezidata de secretarul de stat Alexandru Potor, conferinta a pus în discutie specificitatile agriculturii montane, efectele socio-economice si de mediu. Au participat experti de la Banca Mondiala, Institutul federal austriac pentru Agricultura Montana, Secretarul general al Asociatiei Europene al reprezentantilor alesi din regiunile muntoase.

Societatea de Istorie si Retrologie Agrara - Filiala Bacau a organizat, în perioada 22-24 iunie, simpozionul cu tema "Bicentenarul nasterii lui Ion Ionescu de la Brad". Lucrarile s-au desfasurat la Bacau si la Brad, comuna Negri. Printre cei care au finantat evenimentul s-a numarat si Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR. "Au fost zile dedicate primului agronom cu carte al Romaniei", ne-a declarat Laurentiu Baciu.

Dupa un obicei mai vechi, Ziua Nationala a SUA, care este celebrata pe 4 iulie, a fost sarbatorita la Bucuresti în avans, vineri, pe 29 iunie, printr-o receptie în gradina ambasadei. S-a marcat a 242-a aniversare a Zilei Independentei, dar si 100 de ani de relatii bilaterale romano-americane. Ambasadorul SUA, Hans Klemm, împreuna cu sotia au întampinat oaspetii nedescurajati de vremea ploioasa. Printre ei s-a aflat si presedintele Iohannis.

Secretarul de stat Daniel Botanoiu a primit, din partea Frantei, Ordinul Meritului Agricol în grad de Ofiter. Decoratia i-a fost înmanata, în cadrul unei ceremonii restranse, de catre Michčle Ramis, ambasadoarea Frantei în Romania. La ceremonie, alaturi de Daniel Botanoiu au fost prieteni si colaboratori, colegi din institutiile publice, dar si fiul sau. Ordinul Meritului Agricol, înfiintat în Franta în 1883, recompenseaza persoanele...

Dorin Cojocaru (foto), presedintele Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL), spune ca lumea se confrunta cu o lipsa de unt. Pretul laptelui a crescut si procesatorii doresc lapte mai gras. Dar grasimea trebuie platita, fiindca presupune un efort pentru crescator. Procesatorii ofera fermierului cate un tip de bonus: unii ofera pentru proteina si grasime, altii numai pentru grasime, altii pentru lactoza. Aceste lucruri se stabilesc prin negociere.

Zootehnizarea nu este doar un slogan aruncat la întalnirile cu fermierii si cu presa. Ar trebui sa fie un program elaborat, cu masuri de cointeresare a crescatorilor. Dar cresterea animalelor a fost lasata ani lungi la voia întamplarii. Dimitrie Musca a intuit modalitatea de crestere a plusvalorii. El valorifica jumatate din cultura mare prin zootehnie. Zootehnia este o activitate corolara în agricultura. Se poate practica si fara cultura mare proprie. De fapt, majoritatea crescatorilor de pasari si de porci nu au si terenuri arabile. Insa nu toti producatorii de cereale vor sau pot sa faca si zootehnie. Dar nici nu am vazut vreun ministru care sa prezinte un program clar, coerent, de cointeresare a fermierilor ca sa creasca pasari si animale.


Saptamana aceasta, pe 14 si 15 iunie, asociatia Holstein Ro organizeaza Progressive Tour, în fapt o excursie de documentare în ferme de top din alte tari. Destinatia este Ungaria, iar calatoria va dura cu totul doua zile. Pentru fluenta, se va zbura de la Bucuresti la Timisoara cu avionul, iar de acolo membrii delegatiei vor fi preluati de un autocar. In Ungaria grupul de fermieri romani se va întalni cu omologii din asociatia Holstein maghiara. Apoi vor vizita centrul de tauri Bos Genetic Kft. din Martonvasar, vor asista la o parada a celor mai performante exemplare, iar la sfarsit vor merge în ferma Lakto din Dabas. Lakto este descrisa de cei care au mai vazut-o drept una ultraspecializata, o ferma de vaci de lapte în care se mulge în 4 sesiuni pe zi, un efectiv de 800 de animale. Media de productie de lapte în ferma este de 13.460 kg. "Dupa o asteptare de cateva luni, suntem bucurosi sa organizam cea de-a doua editie a Holstein Ro Progressive Tour," declara Ionut Lupu, presedintele asociatiei. "Va fi o vizita foarte interesanta, la unul dintre cele mai mari centre de tauri din Europa de Est. Acolo, în Martonvasar, se afla primul tauras detinut de Holstein Ro si partenerii sai.

O organizatie a macelarilor din Franta a trimis o scrisoare guvernului prin care cere ca membrii ei sa fie protejati de agresiunile veganilor, pe care îi acuza ca vor sa puna capat consumului de carne. Numeroase macelarii au fost atacate cu pietre sau acoperite de graffiti. Unii activisti au aruncat sange fals pe fatadele a cel putin 15 macelarii în ultimele luni. Un activist a fost condamnat de curand la închisoare cu suspendare dupa ce a afirmat într-un mesaj pe Facebook ca uciderea unui macelar de catre un militant islamist a fost "un act de justitie".


Ministrii europeni ai agriculturii nu sunt de acord cu reducerea bugetului pentru Politica Agricola Comuna în 2021-2027, asa cum a propus Comisia Europeana. Sunt putine voci pro. Iar un grup de tari se opune plafonarii la 100.000 de euro. Sunt o parte din discutiile unei reuniuni informale, în Bulgaria. Romania a fost reprezentata de Petre Daea si de Achim Irimescu. Dupa ce Comisia Europeana a anuntat cum vede PAC 2021-2027, ministrii agriculturii s-au întalnit în Bulgaria, tara care detine acum presedintia UE. Au vizitat ferme, iar în paralel a avut loc si comitetul special agricol, unde s-a vorbit despre viitoarea PAC. Deja se cristalizeaza cateva pozitii. Propunerea Comisiei de a plafona platile directe la cel mult 100.000 de euro si de a le reduce pe cele între 60.000 si 100.000 euro întampina rezistenta. Asta deoarece ar afecta inclusiv fermele zootehnice, nu doar exploatatiile care trec de 300 de hectare.

Fiecare faza de crestere a porumbului are o influenta diferita si decisiva în formarea productiei. Daca în faza de dezvoltare vegetativa porumbul îsi determina numarul de randuri de boabe pe stiulete, iar în faza de umplere a bobului se definitiveaza masa boabelor, în faza de înflorire se poate determina numarul maxim de boabe pe stiulete. Cand dezvoltarea vegetativa ia sfarsit, dupa ce ultimele frunze se detaseaza, apar organele florale ale porumbului, iar consumurile plantei sunt maxime. Atunci el se afla la maximul dezvoltarii vegetative si îsi suplimenteaza consumurile pentru a asigura o fecundare optima. Ca firele de matase sa fie turgescente, în vederea fecundarii, pierderile de apa prin transpiratie sunt semnificative. Fiecare spiculet produce un fir de matase pentru un bob. Firele cresc continuu pana în momentul în care sunt fecundate.


Cum sa va încadrati în perioada optima de semanat asa încat sa recuperati ramanerea în urma la semanat? Am selectat 5 idei care va pot ajuta sa folositi cat mai eficient si cat mai bine timpul scurt ramas pentru semanat. Mai multe detalii despre solutiile Trimble puteti gasi pe site-ul distribuitorului Vantage: www.vantage-ro.com.

Termenul pana la care legumicultorii înscrisi în programul "Tomate" trebuie sa livreze doua tone de produse catre piata va fi prelungit dupa data de 31 mai, a anuntat ministrul Petre Daea. "În legumicultura am avut întarzieri în plantare si distrugeri în anumite zone la culturile protejate din cauza temperaturilor scazute. De aceea, suntem în situatia de a elabora un act normativ pentru prelungirea perioadei, în asa fel încat sa tinem cont de conditiile climatice", a precizat Daea. Ministrul a subliniat ca reasezarea termenului pentru cei 11.000 de fermieri care s-au înscris în programul "Tomate? este necesara din cauza temperaturilor din aceasta primavara, care le-a creat probleme.


Adunarea Generala a Federatiei Nationale Cartoful a ales un nou Consiliu de Administratie. Acesta are 15 membri: Romulus Oprea, Peter Kiss-Bartha, Mihail Mucsi, Jozsef Szocs, Laszlo Peter (toti din judetul Covasna), Mircea Costinas, Sorin Manoiu, Gabriel Ungureanu, Cleonic Sucaciu (din judetul Brasov), Viorel Alistar (judetul Bacau), Cosmin Mirica (judetul Dambovita), Keresztes Vicentiu, Adalbert Ferencz (judetul Harghita). Mai sunt membri ai Consiliului Sorin Claudian Chiru, directorul general INCDCSZ Brasov, si Luiza Mike, directorul SCDC Targu Secuiesc. În functia de presedinte al Federatiei a fost ales Romulus Oprea, iar Cleonic Sucaciu si Cosmin Mirica au fost alesi vicepresedinti. Noua conducere a Federatiei îsi manifesta clar intentia de continuitate în eforturile de sustinere a culturii cartofului si a cultivatorilor de cartof. Cultura de cartof este, la noi, în cadere libera. Suprafetele au scazut dramatic în ultimii 10 ani din cauza lipsei de rentabilitate si a riscurilor pe care si le asuma cultivatorul. Producatorii nostri de cartof nu se afla pe picior de egalitate cu fermierii europeni. Competitia pe piata este de multe ori de-a dreptul neloiala. Dar securitatea alimentara a tarii impune adoptarea unor politici de protejare pe termen lung a acestei culturi aflata în evident pericol de abandon. Cartoful pentru samanta aproape a disparut din tara. Sprijinul cuplat oferit în ultimii ani de MADR a oprit disparitia totala a acestei culturi, ramasa astazi la 500 ha anual, în conditiile în care am avea nevoie de minimum 4 000 ha. Simpla depistare a unei boli de carantina ar face uitata aceasta cultura. Suprafata alocata cartofului pentru industrializare, datorita masurilor de sprijin, a crescut de la 1400 ha în 2015 la 2400 ha în 2018. Suprafata totusi mica, raportata la potentialul Romaniei. Suprafata totala cultivata cu cartof înregistrata la APIA în 2017 este sub 35.000 ha! In schimb, suntem invadati de marfa din strainatate, marfa care este de obicei de o calitate inferioara, uneori chiar periculoasa atat din punctul de vedere al consumului, cat si din cauza riscului de infestare cu boli sau daunatori de carantina fitosanitara. Elaborarea unui Program National de revigorare a culturii cartofului trebuie facuta cat mai repede prin implicarea directa a Guvernului, a Institutului de Cercetare de la Brasov si a statiunilor de cercetare. Este necesara acordarea unui ajutor de minimis la cartoful de consum, atat la cel timpuriu, cat si la cel de consum pentru toamna-iarna.

Pe pajistile permanente sunt necesare lucrari anuale de întretinere în vederea mentinerii si sporirii productivitatii si biodiversitatii, pentru care Uniunea Europeana acorda subventii substantiale de agromediu, handicapuri naturale si altele. Daca pentru pajistile folosite în regim de faneata sau mixt conditiile de ecoconditionalitate sunt în linii generale respectate, pentru pajistile exploatate prin pasunat lucrurile nu sunt la nivelul asteptarilor. Suprafete mari de pasuni din zona montana în special, care primesc subventii, sunt lasate de izbeliste, fiind mai greu de controlat daca s-au respectat încarcarea cu animale si un minim de lucrari de întretinere. Astfel, un numar mare de posesori si utilizatori de pasuni primesc în conturile lor bancare sume mari de bani europeni, fara sa miste un deget, de unde si numeroasele fraudari privind concesionarea si utilizarea acestor suprafete cu destinatie agricola si ecoprotectiva. Cum putem limita astfel de matrapazlacuri la care unii dintre noi, baietii destepti pastorali, se pricep sa ne pacaleasca, an de an, ca nimeni altii?


Exista un concurs foarte popular: "Am întrebat o suta de romani". De ce nu am întreba si noi o suta de crescatori de animale cum s-au pregatit ei sa întampine sezonul rece de iarna? Ce au facut/ce n-au facut pentru a-si hrani animalele pana la primavara, cand da coltul salvator al ierbii? Inainte de a pune aceste întrebari incomode pentru multi, va propun sa facem o scurta incursiune în trecutul mai îndepartat si mai apropiat al pastoritului. Sa urmarim cum au fost crescute animalele la vreme de iarna, cum era valorificata iarba si alte resurse vegetale. Intre cultivatorii de plante si crescatorii de animale au fost si mai exista deosebiri marcante de conceptie si actiune pentru practicarea agriculturii si de aici, numeroase contradictii si chiar altercatii. Cultivatorii de plante trebuie sa detina obligatoriu un teren agricol în limite clare, pe care sa-l are, sa-l semene, sa-l fertilizeze, sa-l apere de daunatori (inclusiv de animalele ierbivore ori de hotii).

Dotarea tehnica a unei ferme nu se limiteaza doar la tractoare, combine si implemente. Sunt si alte utilaje necesare. Este segmentul de piata atacat de Bergerat Monnoyeur Romania, care are în oferta echipamente pentru decolmatarea canalelor de irigatii, pompe si generatoare de energie electrica, precum si încarcatoare cu brat telescopic fabricate în Romania. Grupul Monnoyeur este reprezentat în Romania de 4 companii: IPSO Agricultura, Bergerat Monnoyeur, Eneria si Sitech. "Prin aceste companii noi oferim fermierilor romani solutii la cheie", explica Liviu Neagu, (foto) directorul general al Bergerat Monnoyeur Romania.


La expozitia internationala Agritechnica 2017 Trimble a lansat noul sistem de ghidare GFX-750 care permite fermierilor sa implementeze mai ușor solutiile oferite de practicarea agriculturii de precizie în orice sezon, indiferent de producatorul vehiculului, modelul sau anul productiei. Monitorul GFX-750 este însotit de modulul de ghidare NAV-900. Acesta este cel mai avansat receptor GNSS pe care Trimble l-a creat pana în prezent, construit pentru o durata de functionare maxima și o gama larga de optiuni de acuratete, de la precizie de baza la precizie ridicata. Mai multe detalii despre monitorul GFX-750 puteti gasi pe site-ul distribuitorului Vantage: www.vantage-ro.com

Curtea Constitutionala a respins, miercurea trecuta, sesizarile presedintelui Klaus Iohannis asupra legilor de aprobare a programelor de sustinere a crescatorilor de suine si a sectorului avicol pentru activitatea de reproductie. Decizia a fost anuntata si laudata de secretarul de stat Daniel Botanoiu. "A trebuit ca Romania sa ajunga în situatia ca CCR sa transeze nevoia de dezvoltare a acestei tari, iar asta pentru ca cel pus sa apere interesele economice ale statului, adica presedintele Klaus Iohannis, s-a folosit de toate tertipurile si se foloseste în continuare pentru a amana intrarea în vigoare a investitiilor în sectorul agricol. Tergiversarea a costat tara sase luni de întarziere pentru a avea propria productie de carne de porc, oua si carne de pasare, dar mai mult decat atat, a provocat cea mai mare crestere de preturi din ultimii ani, cea mai mare criza în privinta oualor de consum, a influentat inflatia, a avut ca efect pierderi de venituri incomensurabile pentru fermieri!


Guvernul a aprobat modificarea HG nr. 443/2017 privind Programul National Apicol 2017-2019, a normelor de aplicare, a valorii sprijinului financiar. Astfel, pentru achizitionarea prin intermediul cooperativelor de maturator, centrifuga, topitor de ceara cu abur din inox, se introduce un termen de transmitere a proceselor-verbale încheiate între cooperativa si membrii acesteia, respectiv anual, dupa plata ajutorului, pana la 1 martie, si se reglementeaza sanctiunea aplicata în cazul în care nu sunt transmise în termenul prevazut. În cazul achizitionarii de medicamente pentru tratarea varoozei si nosemozei, atat pentru apicultura conventionala, cat si pentru apicultura ecologica, se reglementeaza numarul maxim de medicamente care se pot deconta, respectiv 3 medicamente diferite, în vederea controlului eficient al utilizarii fondurilor alocate prin Program. În vederea autorizarii furnizorilor de medicamente este necesar sa se specifice ca acestia trebuie sa fie autorizati sanitar veterinar pentru a putea comercializa medicamente, iar ca document justificativ sa se prezinte copia documentului care atesta autorizarea sanitara veterinara.


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."