Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Noutati
Proiectele de afaceri discutate în Emiratele Arabe Unite
Secretarul de stat Daniel Botanoiu a facut parte din delegatia condusa de premierul Viorica Dancila care a efectuat o vizita de lucru în Emiratele Arabe Unite, unde a avut, pe 17 octombrie, o întrevedere cu conducerea grupului "Al Dahra", cea mai mare companie din domeniul agroalimentar din Emiratele Arabe Unite, cu investitii în peste 20 de state de pe toate continentele. Botanoiu a prezentat proiectul legat de investitii în sistemul national de irigatii, cu predilectie canalul Siret-Baragan, dar si proiectul legat de Casa de Comert a Romaniei. Au avut loc discutii despre extinderea exportului de ovine catre Emiratele Arabe Unite.

51 de milioane de euro au fost achitati catre 191.799 de fermieri în prima zi a campaniei de plati în avans pentru anul acesta, a anuntat Ministerul Agriculturii. Sunt pregatiti 450.000 de fermieri la plata (din 866.000 care au depus cerere) si prelucrati în faza avansata în jur de 238.000. La ora 24:00 s-a dat drumul sistemului si s-a oprit a doua zi, la ora 6:00. Platille în avans au fost programate pe ore, judete, ca sa nu se blocheze sistemul. Avansurile reprezinta 70% din plata nominala pe suprafata. Plata pentru schema de plata unica pe suprafata este de 102,5 euro/ha/ plata redistributiva pentru intervalul 1 - 5 ha - 5 euro/ha; între 5 ha - 30 ha - 50,3 euro/ha; plata pentru înverzire - 58,2 euro/ha si plata pentru tinerii fermieri - 25,8 euro/ha.

Experti ai CE au venit miercurea trecuta pentru o misiune de audit privind pesta porcina africana. Auditul va dura o saptamana, informeaza ANSVSA. Este pentru a patra oara cand experti europeni viziteaza tara noastra, în ultimul an si jumatate, pe tema pestei porcine africane. Acum, misiunea vizeaza aplicarea prevederilor legale pentru detectarea rapida a focarelor de PPA prin supraveghere activa si pasiva, precum si prevenirea raspandirii virusului si eficacitatea controalelor oficiale privind miscarea si trasabilitatea animalelor. Agenda delegatiei include analiza datelor si documentelor oficiale, discutii cu reprezentantii serviciilor veterinare de la nivel central si judetean si vizite de lucru în teren.

Fondurile europene nerambursabile alocate în sesiunea 2018 pentru dezvoltarea fermelor mici, respectiv 47,79 milioane euro, au fost epuizate înainte de închiderea sesiunii. Solicitarile au fost de doua ori mai mari, a anuntat AFIR. Au fost primite online 6.372 de solicitari de finantare, în valoare totala de 95,58 milioane euro, iar alocarea pentru submasura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici- a fost de 47,79 milioane euro. Sesiunea de primire a cererilor a fost deschisa pe 1 august si avea prevazut ca termen limita de depunere data de 31 decembrie. "Pana acum s-a reusit acordarea de sprijin financiar pentru mai mult de 25.700 de mici fermieri, care au solicitat finantari de peste 160 milioane de euro pentru dezvoltarea propriilor exploatatii agricole.

Pe 17 octombrie, sub egida COST - cea mai veche retea europeana în sprijinul cooperarii transfrontaliere a oamenilor de stiinta, inginerilor si cercetatorilor - mai multe asociatii ale fermierilor din Europa s-au reunit la sediul Copa-Cogeca din Bruxelles pentru discutii privind impactul socio-economic al metodei de ameliorare a plantelor RNAi. Scopul întalnirii a fost acela de a crea legaturi între diferitii actori interesati de tehnologia RNAi, de a prezenta cateva rezultate privind produsele aflate în prezent în dezvoltare. A fost lansata si discutia pe tema utilizarii acestora si a comunicarii eficiente a beneficiilor lor catre consumatori. Din Romania a participat APPR, atat la întalnirea de la Copa-Cogeca, cat si la dezbaterea din Parlamentul European.

Pesta porcina africana a fost tema unei sedinte a Comisiei de agricultura din Camera Deputatilor. Au fost invitati fermieri crescatori, medici din ferme, medici veterinari din administratia centrala etc. Taierea porcilor din zonele de supraveghere numai sub tratament termic este vazuta de fermieri drept o gaselnita locala, o interpretare a autoritatilor noastre, nicidecum o prevedere europeana. Nistor Matei este medic veterinar la Agrisol Cazanesti. "Unitatea noastra livra 100.000 porci pe an la abator. Acum am ajuns sa omoram si 2.500 de porci pe saptamana. Noi, medicii veterinari, am ajuns criminali. Ferma este blocata din 24 august. In aceste unitati industriale de crestere este un flux. Saptamanal sunt animale care fata, saptamanal altele se monteaza si saptamanal se livreaza purcei. Noi mai avem spatiu exact pentru o saptamana. Nu mai avem nici macar o boxa goala în toata ferma. Am tinut oamenii în carantina cate o saptamana. Suntem conditionati de acel tratament termic. Zilnic acumulam pierderi de zeci de mii de euro." ...


Lumea îl stie pe Barna Tánczos pentru functiile sale publice (fost presedinte ADS, fost secretar de stat, senator). Putini stiu ca, joia, dupa ce se întoarce acasa, la Sancraieni, în Harghita, pune pe umeras hainele de politician si îsi ia blugii si ghetele, cu care merge în grajd. De 10 ani, Barna Tánczos este si crescator de vaci Limousine. Au o ferma de familie pe numele sotiei doar pentru ca o lege ipocrita le interzice celor cu functii publice sa aiba si afaceri. L-am vizitat pe Barna Tánczos la el acasa, printre animale, si am descoperit ca, desi e fermier de week-end, stie totul despre vacile sale. Este deopotriva fermier si politician. "Cand sunt acasa, nu trece zi sa nu trec pe la ferma. Sunt zile în care stau 2-3 ore, depinde de timpul pe care îl am la dispozitie. Eu zic ca se împaca cele doua lucruri si chiar recomand tuturor politicienilor care se ocupa de zona agricola sa experimenteze, indiferent daca au acasa o sera, o plantatie de nuci, niste vaci de carne, de lapte, oi, porci, orice. Pentru ca, daca se întalnesc zi de zi cu problemele fermierilor, vad cu alti ochi activitatea ministeriala sau parlamentara. In Austria, de exemplu, în anumite zone, este imposibil sa ajungi politician daca nu ai o ferma".

China ia în calcul modificarea compozitiei furajelor folosite pentru hrana pasarilor si porcilor, dupa ce tarifele vamale impuse importurilor din SUA au redus substantial sursele de aprovizionare cu soia. Asociatia Producatorilor de Furaje a publicat proiectul unei reglementari care limiteaza continutul de proteine si fosfor, cu scopul de a "reduce consumul de materii prime si poluarea cauzata de fermele de animale". Daca furajele actuale pentru porci includ pana la 14% proteine brute, reglementarile propuse ar introduce o limita maxima între 10 si 12,5%. "China se confrunta cu o criza de aprovizionare si s-a bazat de mult timp pe importul de proteine furajere, care blocheaza dezvoltarea fermelor locale si a producatorilor de hrana pentru animale", sustine documentul de pe site-ul asociatiei. Statul asiatic este cel mai mare consumator mondial de soia si cauta acum diverse metode de a utiliza materii prime alternative. Guvernul de la Beijing a impus în luna iulie taxe vamale de 25% pe produse americane, în valoare de 34 de miliarde de dolari, printre care si soia, ca raspuns la tarifele anuntate de presedintele Donald Trump. Pretul furajelor din soia de pe piata locala a crescut de atunci cu 20%, pana la nivelul record de 511 dolari pe tona.


La Bruxelles, toti ochii sunt pe Romania. Cele aproape 800 de focare de pesta porcina africana care au aparut în decursul verii arata ca boala e scapata de sub control, ceea ce îngrijoreaza si Bruxellesul, si tarile mari producatoare, Germania si Danemarca. Daca un singur caz de pesta se înregistreaza în Germania, sunt puse în pericol exporturi anuale de 250.000 de tone de carne de porc în afara UE. Ca sa-si protejeze industria, autoritatile germane vorbesc si ele de un gard la granita, care sa împiedice trecerea mistretilor. Ministrul agriculturii din Germania a trimis experti veterinari în tari afectate si se fac simulari privind modalitati de izolare a virusului. Iar Danemarca ia în calcul construirea unui gard la granita cu Germania. Preventiv. Nici la Bruxelles lumea nu sta prea linistita. S-au alocat pana acum 1,2 milioane de euro pentru prevenirea raspandirii bolii. Comisarul pentru Siguranta Alimentara, Vytenis Andriukaitis, are o agenda încarcata. Saptamana trecuta s-a întalnit cu reprezentantii vanatorilor europeni si cu experti internationali în sanatate animala, la Varsovia, ca sa gaseasca solutii.

"Platforma de la Iasi organizata pentru prima data în acest an adreseaza atat nevoia de informatii tehnice pentru fermierii din zona cat si de prezentare a rezultatelor celor mai bine adaptati hibrizii apartinand companiilor producatoare de porumb. În final, rezultatele definesc hibrizii cei mai bine adaptati la conditiile din zona noastra", declara Emil Balteanu, presedinte ACCPT judetul Iasi. Dumnealui confirma intentia asociatiei de a organiza platforma în urmatorii ani la cate un fermier din zonele cele mai reprezentative ale judetului pentru cultura porumbului. "Anul acesta am început cu zona centrala, iar începand cu anul viitor, o sa mergem în zona de sud, catre limita cu judetul Vaslui, si în viitor pe Valea Prutului în conditiile în care vom putea organiza astfel de platforme atat în conditii de irigat cat si la neirigat. Speram sa ducem traditia organizarii Zilei porumbului si pe zona de vest a judetului, undeva la limita cu judetul Neamt si spre nordul judetului".


Corteva a organizat o sesiune de recoltare a hibrizilor Pioneer de floarea-soarelui si porumb, în ferma lui Cosmin Bacanu, din Furculesti, judetul Teleorman. La demonstratie au asistat circa 150 de fermieri. Reprezentantii companiei au subliniat ca trebuie sa se tina seama de faptul ca precipitatiile din vara acestui an au fost necaracteristice zonei. Prin urmare, au existat rezultate atipice pentru diversi hibrizi, atat la floarea-soarelui, cat si la porumb. În cazul florii-soarelui, de exemplu, hibridul P64LE99 a dat o productie superioara, de 4.222 kg/ha (productie stas), fata de P64LE25 - 3.861 kg/ha. În anii secetosi productiile sunt inversate, spun reprezentantii companiei, iar fermierii prezenti, care au cultivat cei doi hibrizi, au confirmat informatia. De altfel, dintre hibrizii testati, P64LE99 a dat cea mai buna productie, alaturi de P64LE136 (4.224 kg/ha), prezentat ca viitor înlocuitor al P64LE25.

Termenul pana la care legumicultorii înscrisi în programul "Tomate" trebuie sa livreze doua tone de produse catre piata va fi prelungit dupa data de 31 mai, a anuntat ministrul Petre Daea. "În legumicultura am avut întarzieri în plantare si distrugeri în anumite zone la culturile protejate din cauza temperaturilor scazute. De aceea, suntem în situatia de a elabora un act normativ pentru prelungirea perioadei, în asa fel încat sa tinem cont de conditiile climatice", a precizat Daea. Ministrul a subliniat ca reasezarea termenului pentru cei 11.000 de fermieri care s-au înscris în programul "Tomate? este necesara din cauza temperaturilor din aceasta primavara, care le-a creat probleme.


Adunarea Generala a Federatiei Nationale Cartoful a ales un nou Consiliu de Administratie. Acesta are 15 membri: Romulus Oprea, Peter Kiss-Bartha, Mihail Mucsi, Jozsef Szocs, Laszlo Peter (toti din judetul Covasna), Mircea Costinas, Sorin Manoiu, Gabriel Ungureanu, Cleonic Sucaciu (din judetul Brasov), Viorel Alistar (judetul Bacau), Cosmin Mirica (judetul Dambovita), Keresztes Vicentiu, Adalbert Ferencz (judetul Harghita). Mai sunt membri ai Consiliului Sorin Claudian Chiru, directorul general INCDCSZ Brasov, si Luiza Mike, directorul SCDC Targu Secuiesc. În functia de presedinte al Federatiei a fost ales Romulus Oprea, iar Cleonic Sucaciu si Cosmin Mirica au fost alesi vicepresedinti. Noua conducere a Federatiei îsi manifesta clar intentia de continuitate în eforturile de sustinere a culturii cartofului si a cultivatorilor de cartof. Cultura de cartof este, la noi, în cadere libera. Suprafetele au scazut dramatic în ultimii 10 ani din cauza lipsei de rentabilitate si a riscurilor pe care si le asuma cultivatorul. Producatorii nostri de cartof nu se afla pe picior de egalitate cu fermierii europeni. Competitia pe piata este de multe ori de-a dreptul neloiala. Dar securitatea alimentara a tarii impune adoptarea unor politici de protejare pe termen lung a acestei culturi aflata în evident pericol de abandon. Cartoful pentru samanta aproape a disparut din tara. Sprijinul cuplat oferit în ultimii ani de MADR a oprit disparitia totala a acestei culturi, ramasa astazi la 500 ha anual, în conditiile în care am avea nevoie de minimum 4 000 ha. Simpla depistare a unei boli de carantina ar face uitata aceasta cultura. Suprafata alocata cartofului pentru industrializare, datorita masurilor de sprijin, a crescut de la 1400 ha în 2015 la 2400 ha în 2018. Suprafata totusi mica, raportata la potentialul Romaniei. Suprafata totala cultivata cu cartof înregistrata la APIA în 2017 este sub 35.000 ha! In schimb, suntem invadati de marfa din strainatate, marfa care este de obicei de o calitate inferioara, uneori chiar periculoasa atat din punctul de vedere al consumului, cat si din cauza riscului de infestare cu boli sau daunatori de carantina fitosanitara. Elaborarea unui Program National de revigorare a culturii cartofului trebuie facuta cat mai repede prin implicarea directa a Guvernului, a Institutului de Cercetare de la Brasov si a statiunilor de cercetare. Este necesara acordarea unui ajutor de minimis la cartoful de consum, atat la cel timpuriu, cat si la cel de consum pentru toamna-iarna.

Între cele doua razboaie mondiale autoritatile romane au avut un program ambitios de perdele forestiere pe terenurile agricole secetoase din Baragan, Dobrogea, Basarabia si alte regiuni cu deficit de umiditate. La baza acestor planuri de înfiintare a perdelelor forestiere au stat studiile si cercetarile întreprinse de savantul agronom acad. Gheorghe Ionescu-Sisesti si ale savantului silvicultor Marin Dracea, împreuna cu colaboratorii lor, sprijiniti de regimul monarhic si toate guvernele Romaniei Mari. Dupa cel de Al doilea Razboi Mondial si instaurarea noului regim, perdele forestiere de pe teritoriul actual al Romaniei au fost neglijate pana la distrugere dupa anii 1960, cand s-a încheiat colectivizarea agriculturii, fiind considerate de atotstiutorii comunisti ca nerentabile, în locul lor fiind extinse culturile cerealiere. În vara anului 2008, sub tutela Academiei Romane am efectuat o vizita de documentare împreuna cu acad. Cristian Hera si acad. Victor Giurgiu la Institutul de Cercetari Agricole "Dobrogea" din tara vecina Bulgaria.


Pe pajistile permanente sunt necesare lucrari anuale de întretinere în vederea mentinerii si sporirii productivitatii si biodiversitatii, pentru care Uniunea Europeana acorda subventii substantiale de agromediu, handicapuri naturale si altele. Daca pentru pajistile folosite în regim de faneata sau mixt conditiile de ecoconditionalitate sunt în linii generale respectate, pentru pajistile exploatate prin pasunat lucrurile nu sunt la nivelul asteptarilor. Suprafete mari de pasuni din zona montana în special, care primesc subventii, sunt lasate de izbeliste, fiind mai greu de controlat daca s-au respectat încarcarea cu animale si un minim de lucrari de întretinere. Astfel, un numar mare de posesori si utilizatori de pasuni primesc în conturile lor bancare sume mari de bani europeni, fara sa miste un deget, de unde si numeroasele fraudari privind concesionarea si utilizarea acestor suprafete cu destinatie agricola si ecoprotectiva. Cum putem limita astfel de matrapazlacuri la care unii dintre noi, baietii destepti pastorali, se pricep sa ne pacaleasca, an de an, ca nimeni altii?

General Leasing a încheiat cele 3 saptamani de demonstratii în camp, desfasurate în perioada 20 august - 8 septembrie. Caravana a parcurs peste 3.000 de km, a oprit în 16 locati alese strategic pentru a aduce împreuna potentialii clienti cu utilajele vedeta cu care firma s-a prezentat si s-a întalnit cu 1.050 de fermieri. Acest demo-tour si toate investitiile companiei confirma asumarea obiectivului principal, acela de a oferi masini si utilaje productive si eficiente si de a fi alaturi de fermieri cu servicii rapide si profesioniste de mentenanta si piese de schimb. Caravana General Leasing a trecut prin judetele Giurgiu, Dambovita, Teleorman, Olt, Dolj, Prahova, Buzau, Calarasi, Constanta, Tulcea, Bacau, Neamt, Botosani, Iasi, Vaslui si Galati. Peste 500 de firme au participat la demonstratiile în camp, iar peste 1.000 de participanti, reprezentanti ai companiilor invitate, au asistat la prezentarea utilajelor. Invitatii au avut parte de surprize din partea companiei, acestia beneficiind de doua oferte: reducere 20% la piese pana la sfarsitul anului si diagnoza gratuita în perioada 15 octombrie-15 noiembrie.


Compania Proinvest, dealer Claas, Amazone si Lemken, a organizat recent o demonstratie în camp cu combine si tractoare Claas echipate cu implemente Lemken si Amazone, precum si cu un sprayer autopropulsat Amazone. Utilajele au fost puse la lucru pe doua parcele ale unui teren agricol de langa comuna Putineiu, judetul Giurgiu, în prezenta a peste 50 de fermieri din zona. Una dintre combine puse la lucru a fost modelul Claas Lexion 770, echipata cu un heder Corio 870 C, iar cealalta, Tucano 450, a avut un heder Conspeed 8. La demonstratie au fost prezentate patru tractoare Claas: Axion 930, care a tractat un cultivator în miriste Lemken Karat 9/500 KUA, Axion 920, care a purtat un plug Lemken Diamant 7+1, Arion 650 - echipat cu un distribuitor de îngrasaminte Amazone ZA-TS 4200, precum si modelul Arion 630, care a tractat plugul Lemken Juwel &M 3+1 N100. Fermierii au putut afla detalii si chiar testa masina autopropulsata de erbicidat Amazone Pantera 4502 H.

În sedinta de Guvern din 4 octombrie au fost aprobate cuantumurile pentru platile directe în sectorul vegetal, respectiv schema de plata unica pe suprafata (102,5 euro/ha), plata redistributiva pentru intervalele între 1 - 5 ha inclusiv (5 euro/ha), si peste 5 ha si pana la 30 ha, inclusiv (50,3 euro/ha), plata pentru înverzire (58,2 euro/ha) si plata pentru tinerii fermieri (25,8 euro/ha). Prin adoptarea acestei HG, APIA va putea acorda începand cu 16 octombrie plati în avans în cadrul schemelor de plati directe din sectorul vegetal si zootehnic. Pentru speciile ovine/caprine, platile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56.100.000 euro.


În sedinta Guvernului din 5 septembrie au fost aprobate normele metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia. Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului si Ministerul Sanatatii vor realiza anual campanii de informare si constientizare, stabilind masurile ce se impun pentru limitarea ariei de extindere si eradicarea acestei plante. Totodata, vor crea o pagina speciala de prezentare a buruienii ambrozia pe site-urile proprii. Campania de informare, precum si stabilirea suprafetelor de teren infestate cu buruiana ambrozia vor fi realizate înca din anul 2018. Autoritatile locale vor identifica anual terenurile infestate cu ambrozia de pe raza teritoriala a unitatilor administrativ teritoriale si vor soma proprietarii sau detinatorii acestora în vederea luarii masurilor necesare pentru evitarea instalarii sau raspandirii acestei buruieni.


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.