Profitul agricol nr.7
22 februarie 2017
Noutati
Adrian Danut Chesnoiu, noul director general al AFIR
Eugen Popescu, directorul general al Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale, a fost schimbat! Locul a fost ocupat de Adrian-Ionut Chesnoiu. Pe site-ul AFIR nu au fost postate înca fotografia, CV-ul si nici declaratia de avere. Se zice ca noul director al AFIR aparea în anul 2011 pe lista doctoranzilor de la Academia de Politie. Fostul director general, Eugen Popescu, a devenit director adjunct, alaturi de Nicolae Popa si Catalin Robu.

Saptamana trecuta, o delegatie nume-roasa, formata din 14 oficiali romani de la Ministerul Agriculturii, s-a întalnit cu o echipa restransa de la DG Agri, la Bruxelles, sa discute despre schemele de sprijin cuplat propuse de Romania pentru perioada 2016-2020. În afara faptului ca oficialii bruxellezi au ramas surprinsi sa vada o delegatie atat de numeroasa, mai ales ca doar trei dintre participantii romani au vorbit pe parcursul întalnirii, discutiile par sa fi decurs bine. Romania a trebuit sa explice ca sectoarele pentru care acorda sprijin cuplat sunt într-adevar în dificultate.

Saptamana trecuta, pe internet se plimba stirea ca Asociatia Fermierilor din Romania (AFR) a fost exclusa dintre membrii fondatori ai LAPAR. Am verificat informatia. Era complet falsa. Adunarea Generala a LAPAR a avut loc pe 9 februarie. Nici un alt ziarist nu a mai scris despre excludere. Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR, are o explicatie. Este vorba doar de o grava neîntelegere a autorului. AFR a fost exclusa de multi ani din LAPAR, din lipsa de activitate în Liga. Mai mult, AFR este membra, de vreo trei ani, în Pro Agro.

Prin HG a fost stabilit cuantumul subventiei pe suprafata la 17,72035 euro/ha. Fondurile totale alocate sunt de 119,422 milioane de euro, reprezentand echivalentul a 531,870 milioane de lei. De acest sprijin financiar vor beneficia 681.000 de producatori agricoli. Culturile amplasate pe teren arabil pentru care se acorda acest sprijin sunt: cereale (grau, secara, orz, ovaz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb si alte cereale), culturi proteice (mazare, fasole, bob, lupin, linte, alte leguminoase pentru boabe), plante industriale (floarea-soarelui, rapita, soia, in si canepa pentru fibra, tutun, in pentru ulei, plante medicinale etc), radacinoase (...)

Ministerul Agriculturii monitorizeaza efectele Programului de sprijin la tomate, cultivate în sere sau solarii. In primele 10 zile de la intrarea lui în vigoare, au fost primite 1097 de cereri de înscriere în program din 35 de judete. Cele mai multe solicitari sunt din Giurgiu, Olt, Dolj, Prahova, Galati, Mehedinti si Buzau. Prin acest program, cultivatorii de rosii în solar sunt sustinuti financiar, astfel încat sa asigure necesarul de consum intern din productia autohtona. Ministrul Petre Daea a mers în Mehedinti, în satul Cioroboreni, comuna Jiana, la doi cultivatori de tomate. E drept ca unul dintre ei este în varsta de 82 de ani.

Imediat dupa sarbatori, Ministerul Agriculturii a anuntat ca va acorda un sprijin consistent pentru cresterea porcilor si pentru cultivatorii de patlagele, domenii aflate în mare suferinta la noi. Pentru 200 de porci de cate minim 100 de kilograme fiecare, predati la abator, se vor acorda 10.000 de euro. Programul va dura 8 ani si va începe din 2017. Ajutorul de stat se va acorda prin directiile agricole judetene, nu prin APIA. Daca se va concretiza, acest ajutor va fi o gura de oxigen pentru crescatori. "Se acorda ajutoare de minimis/ajutoare de stat a caror valoare totala/beneficiar/an este echivalentul în lei a 10.000 de euro pentru 200 de capete porci grasi, crescuti în exploatatia beneficiarului, de la care se obtine o productie de minimum 20 de tone carne, în urma sacrificarii în abatoare autorizate. Cuantumul unitar este echivalentul în lei a 50 euro/cap", se arata în proiectul de act normativ. Pentru a beneficia de sprijin, crescatorul trebuie sa aiba minim 600 de porci si maxim 100.000. Fermele care au efective mai mari vor primi sprijin pentru maxim 100.000 de capete.


Maďsadour a investit într-un laborator mobil, AgriNIR, cu care va efectua analize de calitate a silozului. Daca vremea le permite, la sfarsitul lunii ianuarie vor organiza întalniri cu crescatorii de vaci, cand vor efectua aceste analize pe loc. Fermierii sunt invitati doar sa aduca probe de siloz de porumb, fan si siloz de lucerna si vor pleca cu buletinele de rezultate. Sunt oferite informatii despre continutul de substanta uscata, amidon, proteina, ADF, NDF, cenusa si grasime. La întalniri sunt asteptati atat clientii Maďsadour, carora echipa vrea sa le ofere un serviciu în plus, pentru a-i fideliza, cat si alti fermieri. "Sunt fermieri mari, producatori de lapte importanti pe piata care fac deja astfel de analize. Nici ei nu fac însa foarte des. Cu AgriNIR le dam sansa de a face mai des analize la ferma. Pentru fermieri mici este un argument în plus sa vedem ce calitate are porumbul siloz si cu ce putem sa ajutam fermierul. Scopul nostru este sa sfatuim fermierul si în privinta geneticii, a datei de recoltare si despre cum sa produca un siloz mai bun", spune Lise Grimoux, key account pe Romania. Analiza nu îl costa nimic pe fermier, este inclusa în programul Nutriplus. De fapt, este chiar startul programului. De asemenea, echipa Maďsadour se va deplasa în fermele mari unde va efectua analize.

Cu invitati care au un cuvant de spus în arhitectura viitorului, Centrul European pentru Studii Politice a organizat recent, la Bruxelles, o dezbatere despre PAC 2020. Vorbitorii au trecut în revista locul agriculturii europene în comertul mondial, dar au abordat si preferintele culinare ale generatiei Millenials (cei nascuti în anii '80). A luat cuvantul inclusiv Tassos Haniotis, "omul cifrelor", cel care propune strategii pentru politica agricola în cadrul Comisiei Europene. Tassos Haniotis este directorul departamentului de analiza economica din cadrul Directiei Agricole a Comisiei Europene (DG-AGRI). Este genul de tehnocrat bruxellez care reuseste sa capteze atentia salii. Nu atat pentru ca ar avea un discurs împanat cu vorbe sclipitoare, ci pentru ca este foarte precis, mereu blindat cu cifre si analize despre realitatile agricole mondiale si europene. Pentru cei care au uitat la ce este buna politica agricola comuna, Haniotis a aratat ca venitul fermelor europene este unul stabil, în ultimii zece ani, comparat cu cel al fermelor din SUA. A subliniat ca fermele europene au reusit sa devina mai competitive, în ultimii ani, la nivel global. Asta deoarece preturile produselor agricole din UE au ajuns la nivelul preturilor mondiale, nu doar la grau, ci si la lapte. De asemenea, pretul carnii de vita din Europa a ajuns aproape de cel al vitei de provenienta nord-americana, dar ramane mai ridicat decat cel al carnii de vita din Brazilia. Preturi mai mai mari decat cele mondiale se pastreaza si la zahar.


Intr-o Europa cu accente tot mai ecologiste, oricine va putea vota, în perioada urmatoare, pentru interzicerea glifosatului. Comisia Europeana a aprobat o initiativa cetateneasca care strange semnaturi pentru interzicerea acestei substante în toate statele membre dar si pentru reformarea procedurii de aprobare a pesticidelor si pentru stabilirea unor tinte reduse de folosire a pesticidelor. Initiativa va fi înregistrata pe 25 ianuarie. Daca, pe o perioada de un an, organizatorii reusesc sa stranga un milion de semnaturi pentru interzicerea glifosatului, din cel putin sapte state membre, Comisia va lua în considerare initiativa. Comisia are trei luni la dispozitie sa decida daca tine seama de vointa semnatarilor sau nu dar, în ambele cazuri, trebuie sa îsi motiveze decizia.

La 9 februarie, a aparut raportul Cereale: piete mondiale si comert, elaborat de Departamentul Agriculturii al SUA, care contine date noi despre productia, consumul, comertul si stocurile mondiale la principalele cereale, precum si evolutia pietelor si a preturilor. Suprafata mondiala cultivata cu porumb este estimata de USDA-FAS la 181,4 milioane de hectare, fiind mai mare cu 350.000 ha fata de estimarea din luna ianuarie si mai mare cu 3,8 mil. ha fata de anul 2015/16. Tari cu suprafete mari cultivate (mil. ha): China (36,8), SUA (35,1), Brazilia (16,7), India (9,5), UE (8,7), Mexic (7,5), Argentina (4,5), Ucraina (4,25).


In decembrie anul trecut, s-a reunit, la Bruxelles, Grupul de Dialog Civil pe Inverzire si Plati Directe. Este o întalnire bianuala, în cadrul careia cele mai mari organizatii europene ale fermierilor discuta împreuna cu reprezentantii Comisiei, ai societatii civile si ale celorlalte organizatii implicate, problemele stringente pe cele doua teme: platile directe si înverzirea. Romania a avut un singur reprezentant la Grupul de Dialog Civil, din cei 80 prezenti. A fost acolo directorul executiv al Asociatiei Producatorilor de Porumb, Alina Cretu (foto). Problema principala ridicata în cadrul Grupului a fost legata de ZIE, zona de interes ecologic. La nici doi ani dupa introducerea acesteia, autoritatile europene nu au creat înca un cadru clar si simplu pentru fermieri, pentru implementarea acestei masuri.

Pepenele verde este o plantă recomandată pentru regiunile calde, fructele fiind foarte apreciate pentru suculenţa și gustul dulce, dar și pentru conţinutul de vitamine și săruri minerale. Aceasta cultură este una deosebit de profitabilă pentru locuitorii din Dăbuleni, principalul bazin de cultură, alături de localitatea Gheorghe Doja din jud. Ialomița. La Dăbuleni, în sud-estul județului Dolj, pepenele verde se cultivă pe suprafeţe mari, cca. 6.000 ha, fiind specia legumicolă care poate valorifica eficient condiţiile ecologice specifice solurilor nisipoase. De aici, apar pentru prima dată pepenii romanești în piețe.


Primul concurs national de vinuri dedicat producatorilor mici si mijlocii si-a ales castigatorii. Fiecare a primit ca premiu un pachet de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro. Organizatorul, compania BASF, a decis ca juriul sa fie format din profesionisti de la Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania. Acestia au avut de jurizat peste 260 de vinuri înscrise. Au fost alese cele mai bune trei vinuri (alb, rosu, rosé), conform regulamentului Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. Competitia a fost foarte stransa, în special la categoria vinurilor albe, unde sortimentul castigator a fost desemnat în urma criteriilor suplimentare. De fapt, concursul a avut ca scop sa puna micii viticultori, cu cel mult 100 de hectare de vie, în lumina reflectoarelor, si promovarea brandurilor care nu au în spate companii de marketing. Si numele a fost frumos ales, "Povesti cu vinuri romanesti".

Exista un concurs foarte popular: "Am întrebat o suta de romani". De ce nu am întreba si noi o suta de crescatori de animale cum s-au pregatit ei sa întampine sezonul rece de iarna? Ce au facut/ce n-au facut pentru a-si hrani animalele pana la primavara, cand da coltul salvator al ierbii? Inainte de a pune aceste întrebari incomode pentru multi, va propun sa facem o scurta incursiune în trecutul mai îndepartat si mai apropiat al pastoritului. Sa urmarim cum au fost crescute animalele la vreme de iarna, cum era valorificata iarba si alte resurse vegetale. Intre cultivatorii de plante si crescatorii de animale au fost si mai exista deosebiri marcante de conceptie si actiune pentru practicarea agriculturii si de aici, numeroase contradictii si chiar altercatii. Cultivatorii de plante trebuie sa detina obligatoriu un teren agricol în limite clare, pe care sa-l are, sa-l semene, sa-l fertilizeze, sa-l apere de daunatori (inclusiv de animalele ierbivore ori de hotii).


Fostul ministru Gheorghe Flutur a cerut un nou cadru legislativ în ceea ce priveste pasunile. "Cu pasunile e complicat, dar va trebui sa mergem spre Parlament. Aici îmi asum si eu o vina, ca am fost parlamentar pana acum doua saptamani. Nu e normal sa vorbim într-o lege ca le dam prioritate localnicilor, ca vine Curtea de Conturi si îti cere licitatie. Legea, acum, e confuza", a spus Flutur. Pasunile sunt un subiect sensibil, mai ales în contextul de acum, în care s-a stabilit ca subventia ajunge la 300 de euro la hectar. "Este un proces greu de gestionat de Ministerul Agriculturii întrucat, de multe ori, primarii contracteaza aceste pasuni cu persoane care nu au legatura cu sectorul cresterii animalelor", a spus ministrul Achim Irimescu. "Este o problema pe care nu stim cum sa o rezolvam. Sunt multe primarii care nu tin cont ca în comuna respectiva sunt crescatori care pot sa aduca valoare adaugata în sectorul zootehnic si, din pacate, pasunile ajung la alte persoane si nu la cei care au stricta nevoie pentru animalele pe care le detin."

Masinile de împrastiat îngrasaminte Bogballe din gama L sunt foarte utile pentru fermele mici si mijlocii si oricare dintre ele se poate adapta rapid cerintelor. Bogballe se afla în portofoliul de produse NHR Agropartners, care are, în prezent, o oferta speciala pentru unul dintre modele. Oferta NHR Agropartners pentru primavara aceasta acopera distribuitoarele din seria L, cu modelele L 1 base, L1 plus si L 2 plus. Modelul L1 plus se poate achizitiona acum la pretul promotional de 3.700 de euro. Aceasta masina de împrastiat îngrasamant are un buncar de 975 litri, o latime de lucru de 18 metri si cere un tractor de minimum 80 CP. Mihai Constantin, specialist de produs, spune ca masinile de împrastiat îngrasaminte din seria L sunt foarte utile pentru fermele mici si mijlocii. "Oricare dintre modele se poate adapta rapid cerintelor. Sunt dotate cu buncare cu latimi între 120 si 210 cm si cu volume între 500 si 2.050 litri."


Grupul Argo Tractors a anuntat la sfarsitul anului trecut mai multe tractoare noi sub brandul Landini, cu echipari variate si optionale suficiente. În Romania, Landini este în portofoliul de vanzari al Munax, o companie care si-a construit o retea solida, cu 12 puncte de lucru. Landini se pozitioneaza ca un tractor util în fermele vegetale si zootehnice mici si medii, în exploatatii pomicole si viticole. Grupul Argo Tractors a introdus succesiv pe piata, pe tot parcursul anului trecut, tractoare noi în Seria 2, Seria 4D, Seria 5D, Seria 6L si Seria 7. La finalul lui 2016 au anuntat o serie noua, Rex 4, ce cuprinde patru tractoare de puteri mici si medii.

Potrivit OUG 84/2016, de la 1 ianuarie, micii agricultori pot opta pentru un regim special ori regimul normal al TVA. Actul normativ este valabil pentru persoane fizice, persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II), întreprinderi familiale (IF), ce se ocupa cu productia agricola si servicii în agricultura. Regimul special de TVA presupune o cota forfetara aplicata gradual, timp de trei ani. In aceasta varianta, fermierii nu deduc TVA pentru achizitii, dar nici nu colecteaza TVA pentru vanzari, indiferent de plafonul realizat. Dar primesc o compensatie în cota forfetara pentru acoperirea taxei aferente achizitiilor, astfel încat pretul produselor agricole/tariful serviciilor agricole sa fie degrevat de taxa. Noul regim de TVA îi scuteste pe agricultori si de tinerea evidentelor cu TVA ori depunerea decontului de taxa.


Ministerul Agriculturii a publicat proiectul unui nou Regulament de organizare si functionare a Directiilor Agricole Judetene (DAJ). Regulamentul contine o lista lunga de atributii ce vor reveni acestor institutii. Am selectat, destul de grabit, cele mai importante sarcini ale DAJ. Potrivit noului Regulament, directiile pentru agricultura judetene sunt institutii publice cu personalitate juridica, servicii publice deconcentrate în subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, responsabile cu implementarea politicilor si strategiilor Ministerului. Conducerea Directiilor agricole judetene va fi exercitata de catre un director executiv, ajutat de un director executiv adjunct.


Opinii agro-politice
Ajutoarele sociale au încurajat în ultimii ani nemunca în tara, iar agricultura si industria alimentara sunt principalele sectoare care se confrunta cu lipsa de personal. Aurel Popescu, presedintele Rompan, sustine ca morarii si brutarii s-ar putea afla, în curand, în situatia în care vor aduce oameni din afara granitelor pentru a-i angaja. "Este posibil sa apelam si la angajati din afara granitelor, pentru ca avem o problema mare cu forta de munca. Noi nu cerem nimanui nimic, niciunui minister sau guvern. Cerem doar sa se mai termine cu ajutoarele sociale. Din cauza lor am ajuns în situatia în care nimeni nu mai vrea sa munceasca. Nu e vorba doar de brutaria noastra, care are cuptor cu vatra, cu lopata, cu munca manuala multa. E vorba de toate sectoarele. Si cei de la legume - fructe sau din alte ramuri ne-au zis ca au aceeasi problema. Aceste ajutoare sociale au încurajat prea mult nemunca în tara. Termini liceul, intri în somaj! Termini facultatea, intri în somaj!", spune Aurel Popescu. Potrivit presedintelui Rompan, cei care nu au somaj sau nu primesc ajutoare sociale prefera sa fie vanzatori în piata. "Sfera serviciilor creste ca pondere. Cumparam de la unii si vindem la altii. Toti cei care termina scoala, asta fac. In Piata 16 februarie, în care avem noi brutaria, am vazut tineri care stau la taraba. Treaba aceasta cu nemunca trebuie sa porneasca si din scoli. Inainte era educatia cetateneasca. Nu mai zic de educatia de acasa. Acum toti vor sa fie angajati la birou." Aurel Popescu spune ca acum, odata cu noul curent al folosirii de paine congelata, munca în brutarii nu mai este atat de grea. Dar oamenii tot se feresc de munca.